Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Buzău. Cercetări de suprafaţă şi evaluare teren pe valea Călmăţuiului

Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Buzău.

Cercetări de suprafaţă şi evaluare teren pe valea Călmăţuiului.

Daniel COSTACHE

Cătălin DINU

Gabriel STĂICUŢ

Cuvinte cheie: repertoriu arheologic, eneolitic, Sântana de Mureş, Evul Mediu.

Key words: archaeological repertory, chalcholitic period, Sântana de Mureş, Middle Age.

      În perioada 20 mai – 28 iunie 2011, în baza unui contract pentru evaluare de teren încheiat cu SC TECON SRL Bucureşti, au avut loc cercetări arheologice de suprafaţă şi prin micro-sondaje pe valea pârâului Călmăţui (sectorul jud. Buzău). Zona urmează a fi afectată de ridicarea unui parc de turbine eoliene, sectorul de cercetare fiind stabilit la teritoriile comunelor Gherăseni, Smeeni, Luciu şi zona oraşului Pogoanele. Ţinând cont de datele existente precum şi de dimensiunile zonei afectate, evaluarea de teren s-a a apărut ca o necesitate, având scopul de a verifica informaţii mai vechi, de a depista noi zone de interes arheologic şi de a oferi soluţii pentru protejarea/valorificarea acestora.

      Metodele de cercetare utilizate au fost periegheze pe întreaga suprafaţă a parcului eolian, precum şi microsondaje (1 x 1 m) efectuate manual, pe locurile unde urmează a fi ridicate generatoarele. În zone susceptibile de a prezenta interes arheologic, aflate în raza parcului eolian şi care urmează a fi afectate de construcţiile acestuia au fost efectuate deasemenea sondaje. În total au fost efectuate 166 microsondaje în zonele afectate direct de amplasarea generatoarelor eoliene, 17 sondaje în interiorul parcului eolian şi au fost supuse cercetării perieghetice peste 3000 ha. Microsondajele au dimensiuni de 1 x 1 m şi adâncimi ce variază între 0,60 m şi 1,70 m.

Rezultate preliminare:

      În urma cercetării s-a constatat că din preistorie şi până în a doua jumătate a sec. al – XX – lea lunca pârâului Călmăţui era o zonă inundabilă, cu grinduri şi martori de eroziune, propice stabilirii şi dezvoltării comunităţilor umane. Actuala suprafaţă, aparent plană, era brăzdată de mai multe braţe ale Călmăţuiului care, în funcţie de regimul precipitaţiilor, formau bălţi şi mlaştini. Actualul aspect al zonei a fost modificat radical prin întreprinderea unor lucrări de mare amploare, care au avut loc prin anii 1970 – 1980, cu scopul de a reda terenul activităţilor agricole. Cu acest scop au fost realizate canale de drenare, au fost secate bălţile şi mlaştinile, şi au avut loc lucrări de sistematizare parţială a cursului pârâului. Deasemenea au fost realizate o serie de canale paralele cu actualul curs al pârâului Călmăţui, precum şi perpendiculare pe sensul de curgere al acestuia, dar şi căi de acces şi podeţe. Activităţile agricole intense au condus la aplatizarea unor grinduri naturale, astăzi abia vizibile.

      Atât pe malul stâng cât şi pe malul drept al pârâului Călmăţui au fost identificate urme ale prezenţei umane aparţinând mai multor perioade istorice: eneolitic – cultura Gumelniţa, mileniul I d. Hr. – cultura Sântana de Mureş, Evul Mediu. Acestea constau în fragmente ceramice, resturi osteologice, fragmente de lipitură arsă, pigment de cărbune, precum şi complexe de interes arheologic.

Comuna Gherăseni

1. Gherăseni, com. Gherăseni, punct G 7 (45°01'54.01624"N, 26°49'14.80759"E) (Fig. 2). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul drept al pârâului. A fost găsit un fragment ceramic din peretele unui vas, de culoare brun – cafenie, lucrat din pastă grosieră, având în compoziţie pietricele şi nisip. Acesta nu prezintă elemente de decor şi poate fi atribuit perioadei eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 3.1).

2. Gherăseni, com. Gherăseni, punct G 12 (45°01'29.60174"N, 26°49'26.69141"E) (Fig. 2). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Au fost identificate fragmente ceramice provenite de la o strecurătoare, lucrată la mână, din pastă aspră, precum şi două fragmente din pereţii unor vase, dintre care unul decorat cu un şir de crestături, aparţinând perioadei eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa). Alături de acestea au mai fost găsite trei fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie aparţinând mileniului I d. Hr. (Fig. 3.2).

3. Gherăseni, com. Gherăseni, punct Sondaj I, între G 4 şi G 5 (45°02'02.6"N, 26°49'06.0"E) (Fig. 2). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Au fost identificate fragmente ceramice (fragmente de pereţi de vase) eneolitice, lucrate din pastă semi-fină şi grosieră, fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă aspră, de culoare cărămizie, specifice mileniului I d. Hr. şi două bucăţi de lipitură arsă (Fig. 4.1).

4. Gherăseni, com. Gherăseni, punct Sondaj II, între G 12 şi G 9 (cercetare de suprafaţă) (45°1'30.70"N, 26°49'18.41"E) (Fig. 2). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Au fost identificate cinci fragmente ceramice lucrate la mână, din pastă grosieră, provenite de la pereţii unor vase eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa); patru fragmente ceramice lucrate la roată (două fragmente de funduri de vase, un fragment de perete şi o buză decorată cu smalţ de culoare galbenă), toate de culoare cărămizie, lucrate din pastă fină, bine arsă, încadrabile în perioada Evului Mediu. Deasemenea amintim şi descoperirea unui fragment de lipitură arsă ce provine din peretele unei construcţii. (Fig. 4.2).

Comuna Luciu

1. Luciu, com. Luciu, punct G 1 (45°00'29.69172"N, 27°01'31.89811"E) (Fig. 5). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Prin efectuarea unui microsondaj au fost identificate fragmente ceramice lucrate din pastă semi-fină, modelate la mână (două fragmente de pereţi de vase şi un fragment dintr-un fund de vas) şi un fragment de lipitură arsă ce provine de la peretele unei construcţii. Fragmentele ceramice au putut fi atribuite perioadei eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 6.1).

2. Luciu, com. Luciu, punct G 2 (45°00'21.13672"N, 27°01'52.70141"E) (Fig. 5). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Aici a fost identificat un fragment ceramic de dimensiuni reduse, modelat la mână, lucrat din pastă aspră, având ca degresant pietricele, de culoare cărămizie. Acesta aparţine perioadei eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Pl. 6.2).

3. Luciu, comuna Luciu, punct G 8 (44°59'41.85282"N, 27°01'47.26746"E) (Fig. 5). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Un fragment ceramic din pastă grosieră, având ca degresant pietricele şi cioburi pisate, lucrat la mână. Aparţine perioadei eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 7.1).

4. Luciu, com. Luciu, punct G 35 (44°59'40.49831"N, 27°03'15.18186"E) (Fig 5). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. În urma efectuării unui microsondaj au fost descoperite două fragmente din buze de vase. Unul dintre fragmente este modelat la roată, lucrat din pastă aspră, având suprafeţele exterioare de culoare cărămizie şi miezul negru-cenuşiu, cu marginea îngroşată şi răsfrăntă. Celălalt fragment ceramic provine de la un vas lucrat la mână, lucrat din pastă semfină, de culoare brun-castanie, având marginea rotunjită, uşor răsfrântă. Ambele par să aparţină primei jumătăţi a mileniului I d. Hr. (Fig. 7.2).

5. Luciu, com. Luciu, punct G 38 (44°59'24.51267"N, 27°03'32.46643"E) (Fig. 5). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Aici au fost identificate şase fragmente ceramice modelate la mână, lucrate din pastă grosieră şi semi-fină, provenite din pereţii unor vase eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa). De asemenea, a fost găsit şi un fragment ceramic lucrat la roată, din pastă fină, culoare cărămizie, bine ars, provenit probabil de la o amforă datată în prima parte a mileniului I d. Hr. (Fig. 8.1).

6. Luciu, com. Luciu, punct G 45 (44°59'27.08078"N, 27°04'37.93531"E). (Fig. 5). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. A fost descoperit un fragment ceramic provenind din peretele unui vas modelat la mână, lucrat din pastă semi-fină, de culoare cărămizie, aparţinând perioadei eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 8.2).

Oraşul Pogoanele

1. Pogoanele, punctul G1 (44°59'55.88114"N, 26°59'51.89238"E) (Fig. 9). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Din aceast punct a fost recoltat un fragment ceramic de mici dimensiuni, modelat la roată, lucrat din pastă fină, de culoare cărămizie, care poate fi încadrat cronologic în mileniul I d. Hr. (Fig. 10.1).

2. Pogoanele, punctul G 16 (44°59'14.97580"N, 26°59'49.80894"E) (Fig. 9). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Aici au fost descoperite mai multe fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă fină şi zgrunţuroasă (specia “ciment”), de culoare cenuşie, provenind de la pereţii şi fundurile unor vase aparţinând culturii Sântana de Mureş, precum şi fragmente de oase de animale (Fig. 10.2).

3. Pogoanele, punctul G 18 (44°59'06.87124"N, 27°00'35.36446"E) (Fig. 9). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. În acest punct a fost identificat un fragment ceramic lucrat la mână, din pastă semi-fină, provenind din peretele unui vas eneolitic (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa). Tot de aici provin şi mai multe fragmente resturi osteologice de animale (Fig. 10.3).

4. Pogoanele, punctul G 23 (44°58'53.28684"N, 26°59'56.57088"E) (Fig. 9). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Au fost identificate mai multe fragmente ceramice din care menţionăm un fragment ceramic provenind din peretele unui vas lucrat la mână, din pastă grosieră, având ca degresant pietricele şi cioburi pisate, aparţinând eneoliticului (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa); patru fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă aspră, cărămizie, bine arsă, două dintre ele având şi caneluri orizontale superficiale, provenind probabil de la un singur vas încadrabil în perioada mileniului I d. Hr.; un fragment dintr-un os, probabil de pasăre (Fig. 11.1).

5. Pogoanele, punctul G 25 (44°58'54.01289"N, 27°00'39.22882"E) (Fig. 9). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului. Din această zonă au fost recoltate fragmente ceramice modelate la mână, lucrate din pastă semi-fină, provenind de la pereţii unor vase. Acestea aparţin perioadei eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 11.2). Pe grindul din apropiere a fost identificat un fragment de lipitură arsă, ce provine de la peretele unei construcţii care, în asociere cu ceramica descoperită în sondajul făcut la G 25, indică o posibilă locuire eneolitică (Fig. 11.3).

Comuna Smeeni

1. Moisica, com. Smeeni, punctul G 20 (45°00'39.33772"N, 26°51'53.11997"E) (Fig. 12; Fig. 13). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 12). Prin efectuarea unui microsondaj au fost descoperite o bucată de lipitură arsă şi un fragment dintr-un os de animal de talie medie/mare (Fig. 4.3).

2. Moisica, com. Smeeni, punctul G 21 (45°00'32.79557"N, 26°52'14.41226"E) (Fig. 12; Fig. 13). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 13). Materialul arheologic identificat constă dintr-un fragment ceramic modelat la roată, lucrat din pastă fină de culoare cărămizie, având una dintre suprafeţe acoperită cu smalţ maroniu cu puncte negre (probabil ca elemente de decor) şi un fragment din toarta unui vas de mici dimensiuni (probabil o căniţă), lucrat de asemenea la roată, acoperit cu smalţ de culoare portocalie. Fragmentele aparţin perioadei medievale târzii sau epocii moderne (Fig. 16.1).

3. Moisica, com. Smeeni, punctul G 25 (45°00'21.21776"N, 26°52'43.06427"E) (Fig. 12; Fig. 13). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 13). De aici provine un fragment ceramic de mici dimensiuni din buza unui vas, modelat la mână, lucrat din pastă aspră, de culoare cărămizie, de factură eneolitică (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 16.2).

4. Moisica, com. Smeeni, punctul G 29 (la cca. 20 m est) (45°00'11.63752"N, 26°51'58.81985"E) (Fig. 12). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 13). Cercetarea de suprafaţă a dus la identificarea mai multor fragmente ceramice, modelate la roată, lucrate din pastă fină, de culoare cărămizie, acoperite pe una dintre suprafeţe cu smalţ maroniu-deschis, provenind din pereţii unor vase şi a unei toarte de vas, în bandă lată. Toate fragmentele ceramice identificate în acest punct aparţin perioadei medievale târzii (Fig. 17.1).

5. Albeşti, com. Smeeni, punctul G 38 (44°59'49.01556"N, 26°54'45.50259"E) (Fig. 12; Fig. 14). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 14). Prin efectuarea unui micro-sondaj au fost descoperite două fragmente ceramice modelate la mână, lucrate din pastă grosieră, dintre acestea unul fiind decorat cu un brâu alveolat. Ambele fragmente provin de la vase eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 17.2).

6. Albeşti, com. Smeeni, punctul G 40 (44°59'53.81927"N, 26°55'45.65398"E) (Fig. 12; Fig. 14). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 14). De aici provin mai multe fragmente ceramice dintre care unele pot fi atribuite perioadei eneolitice (trei fragmente din pereţii unor vase lucrate la mână, din pastă grosieră şi semi-fină), unele culturii Sântana de Mureş (trei fragmente din pereţi unor vase lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă – specia “ciment” – şi un fragment din gâtul unui vas lucrat de asemenea la roată, din pastă fină, toate având culoare cenuşie), precum şi fragmente de lipitură arsă şi oase de animale (Fig. 18).

7. Udaţi, com. Smeeni, punctul G 48 (44°59'37.07865"N, 26°57'41.85033"E) (Fig. 12; Fig. 15). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul drept al pârâului (Fig. 15). S-au găsit două fragmente ceramice de dimensiuni mici, modelate la roată, de culoare cărămizie, aparţinând epocii medievale (Fig. 19.1).

8. Udaţi, com. Smeeni, punctul G 50 (44°59'24.18121"N, 26°58'21.17479"E) (Fig. 12; Fig. 15). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul drept al pârâului (Fig. 17). Au apărut fragmente ceramice de dimensiuni reduse, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, specifice perioadei medievale şi un fragment de os de animal (Fig. 19.2).

9. Udaţi, com. Smeeni, punctul G 51 (la 10 m est) (44°59'18.71732"N, 26°58'53.73689"E) (Fig. 12; Fig. 15). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 15). În acest loc a fost descoperită o lamă de silex fragmentară, lucrată dintr-un silex de culoare alb-cenuşiu (Fig. 20.3).

10. Udaţi, com. Smeeni, punctul G 52 (cercetare de suprafaţă în zonă) (44°59'15.28899"N, 26°59'11.53538"E) (Fig. 12; Fig. 15). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 15). Pe o rază de circa 100 m² au fost identificate mai multe fragmente ceramice medievale târzii (sec. XVII – XVIII), unele dintre ele având suprafeţele acoperite cu smalţ de diverse culori (maro, alb-gălbui, galben) (Fig. 21.1). Ţinând cont de faptul că fragmentele ceramice erau concentrate masiv într-un perimetru destul de restrâns probabil că este vorba de existenţa unei aşezări.

11. Udaţi, com. Smeeni, punctul G 56 (44°58'54.85422"N, 26°58'39.73952"E) (Fig. 12; Fig. 15). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul stâng al pârâului (Fig. 15). Prin efectuarea unui microsondaj a fost identificat un fragment ceramic, de dimensiuni reduse, modelat la roată, lucrat din pastă fină, de culoare cărămizie, ce poate fi atribuit epocii medievale (Fig. 21.2).

12. Udaţi, com. Smeeni, punctul G 58 (44°58'45.72246"N, 26°58'22.48604"E) (Fig. 12; Fig. 15). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul drept al pârâului (Fig. 15). Din acest punct provin patru fragmente ceramice lucrate din pastă semi-fină, modelate la mână provenind de la pereţii unor vase eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 20.1).

13. Udaţi, com. Smeeni, punctul G 59 (44°58'41.77274"N, 26°58'40.06794"E) (Fig. 12; Fig. 15). Punctul este amplasat în zonă depresionară, lunca pârâului Călmăţui, pe malul drept al pârâului (Fig. 15). Aici au fost identificate trei fragmente ceramice modelate la mână, lucrate din pastă grosieră, atribuibile perioadei eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa) (Fig. 20.2).

14. Udaţi, com. Smeeni, Terasa 1 (lângă punctul G 61, cercetare de suprafaţă) (Fig. 15). În această zonă a fost efectuată o cercetare de suprafaţă, în urma căreia au fost descoperite un fragment dintr-o aşchie de silex, fragmente ceramice specifice culturii Sântana de Mureş (un fragment de buză modelat la roată, cu marginea îngroşată şi răsfrântă, lucrat din pastă aspră, de culoare cărămizie şi patru fragmente ceramice de culoare cenuşie, modelate la roată, lucrate din pastă fină şi zgrunţuroasă – specia “ciment”) şi fragmente ceramice medievale (sec. XVI – XVIII), modelate la roată, lucrate din pastă fină, de culoare cărămizie, nesmălţuite, dintre care se remarcă două toarte în bandă lată şi un fund de vas, toate fragmentare (Fig. 22.1).

15. Udaţi, com. Smeeni, Terasa 2 (în apropiere de punctul G 51, cercetare de suprafaţă) (Fig. 15). Materialul arheologic descoperit constă din trei fragmente ceramice eneolitice, lucrate din pastă grosieră (două fragmente provenind de la pereţi de vase şi un fragment de buză cu marginea dreaptă), precum şi patru fragmente ceramice (un fragment provenind de fund de vas, trei fragmente de pereţi de vase, dintre care unul decorat cu caneluri orizontale), toate modelate la roată, lucrate din pastă fină, culoare cenuşie, databile în sec. IV d. Hr. (Fig. 22.2).

16. Udaţi, com. Smeeni, Terasa 3 (în vecinătatea punctului G 58, cercetare de suprafaţă) (Fig. 15). În urma perieghezei efectuate în această zonă au fost identificate numeroase fragmente ceramice eneolitice (faza A1 final – faza A2 a culturii Gumelniţa), aparţinând unor tipuri variate de vase (castroane, vase de provizii, suport din lut?). Fragmentele ceramice din vasele de provizii (un perete şi două funduri plate) sunt realizate din pastă grosieră, de culoare maroniu-cărămizie şi decorate cu barbotină, dispusă orizontal şi oblic. Alături de acestea se mai remarcă două fragmente provenind de la castroane, realizate din pastă grosieră, având buzele rotunjite şi uşor invazate, cu slip la interior şi exterior (Fig. 23).

Abstract

      From May 20 to June 28 2011, Buzău County Museum signed a contract for land evaluation with SC TECON SRL and conducted archaeological field surveys and micro-excavations (1 x 1 m) on the valley of Călmăţui brook. Archaeologists identified on both left and right bank of the Călmăţui brook traces of human presence from many historical periods: Neolithic – Gumelniţa culture, first millennium AD – Sântana de Mureş culture, Middle Ages. The findings consists of pottery, bone remains and complexes of archaeological interest.