Mousaios, XIII, 2008

Catalogul rotiţelor de car miniaturale din colecţia

Muzeului Judeţean Buzău

Costache Daniel

Materialul de faţă face parte din preocupările noastre de a reda circuitului ştiinţific materiale de interes arheologic din colecţiile Muzeului judeţean Buzău şi de a readuce în atenţia specialiştilor unele obiecte deja publicate cu noi consideraţii pe marginea acestora[1].

Rotiţele de care miniaturale aflate în colecţia Muzeului judeţean Buzău reprezintă atât piese care au fost descoperite prin cercetare proprie, majoritatea, dar şi piese transferate de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti; acestea din urmă au făcut obiectul descoperirilor de pe teritoriul judeţului Buzău.

Piesele au fost atribuite în totalitate epocii bronzului, respectiv culturii Monteoru. Au fost lucrate din lut, pastă fină şi semifină, unele cu urme de ardere secundară totală sau parţială însă toate fără decor.

Pentru a nu crea tipologii de hambar a fost utilizată taxonomia propusă de Christian Schuster[2] (PL. I, Fig. 2) şi acceptată de mulţi specialişti. Aceasta identifică două tipuri principale de rotiţe de care miniaturale: tipul a. rotiţe cu butuc şi tipul b. rotiţe fără butuc; din cadrul primei categorii fac parte a.1. rotiţele cu butuc pe ambele părţi şi a.2. cele cu butuc pe o singură parte.

***

1. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 44004. (Pl. 3. Fig. 1)

Piesa a fost descoperită de către Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, judeţul Buzău, punct Cetăţuia, în campania din anul 1954. Este realizată din pastă fină. Se încadrează tipului a1, cu butuc pe ambele părţi. În secţiune muchia este dreaptă. Dimensiunile piesei sunt: D: 65 mm; g: 10 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, etapa Ic4. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti.

2. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 46580. (Pl. 3. Fig. 2)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zonoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1997. Este realizată din pastă semifină, de culoare roşiatică şi prezintă urme de ardere secundară. Se încadrează tipului b, fără butuc. În secţiune muchia este pătratiformă. Dimensiunile fragmentului păstrat sunt: D: 66 mm; g: 8 mm. Este încadrată în epoca bronzului, etapa Zn II. A intrat în colecţia Muzeului judeţean Buzău prin cercetare proprie.

3. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 46581. (Pl. 3. Fig. 3)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zonoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2000. Este realizată din pastă semifină. Se încadrează tipului a 1, cu bucşă pe ambele părţi. În secţiune muchia este semirotundă. Dimensiunile fragmentului păstrat: D: 52 mm; g: 9 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

4. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48231. (Pl. 3. Fig. 4)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zonoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2002. Este realizată din pastă semifină, de culoare brun – cenuşie. Se încadrează tipului a1, cu bucşe pe ambele părţi. În secţiune muchia este semirotundă. Dimensiunile piesei sunt: D: 29 mm; g: 6 mm. Este atribuită epocii bronzului, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

5. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48232. (Pl. 3. Fig. 5)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zonoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2002. Este realizată din pastă semifină, de culoare gălbui – roşiatică. Se încadrează tipului a 2, cu butuc pe o singură parte. În secţiune muchia este pătratiformă. Dimensiunile fragmentului păstrat: g: 9 mm. Este atribută epocii bronzului, etapa Zn II. A intrat în colecţia Muzeului judeţean Buzău prin cercetare proprie.

6. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48823. (Pl. 3. Fig. 6)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct La Arman, deasupra mormântului notat M4, în campania din anul 2003[3]. Este realizată din pastă semifină, cu nisip în compoziţie, de culoare cenuşiu deschisă, bine arsă şi se încadrează tipului b, fără urme de bucşe. În secţiune muchia este rectangulară. Dimensiunile piesei sunt: D: 65 mm, g: 11 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

7. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48824. (Pl. 4. Fig. 1)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct La Arman, în stratul de deasupra cpl. 2/M 13, în campania din anul 2003[4]. Este realizată din pastă semifină, cu calcar în compoziţie, de culoare roşiatică, bine arsă. Se încadrează în tipul b, fără butuc. În secţiune muchia este triunghiulară, cu latura de jos semirotundă. Grosimea medie a fragmentului păstrat este de 5 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

8. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48825. (Pl. 4. Fig. 2)

Piesa a fost descoperită într-un loc neprecizat, de pe teritoriul judeţului Buzău. Este realizată din pastă semifină, cu nisip în compoziţie, de culoare cenuşie – negricioasă. Se încadrează tipului a.2, cu butuc pe o singură parte. În secţiune muchia este triunghiulară. Grosimea medie a fragmentului păstrat este de 3 mm. Piesa este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

9. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48848. (Pl. 4. Fig. 3)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie, bine arsă. Fragmentul păstrat nu permite încadrarea tipologică. În secţiune muchia este rotundă. Dimensiunile fragmentului păstrat sunt: D: 7 mm; g. 3 mm; Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru. A intrat în colecţia Muzeului judeţean Buzău prin cercetare proprie.

10. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48849. (Pl. 4. Fig. 4)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie, bine arsă. Se încadrează tipului b. În secţiune muchia este triunghiulară, cu latura de jos semirotundă. Dimensiunile fragmentului păstrat sunt: D. max: 56 mm; g: 6 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului judeţean Buzău prin cercetare proprie.

11. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48850. (Pl. 4. Fig. 5)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină de culoare cărămizie. Se încadrează tipului b, fără urme de bucşe. În secţiune muchia este pătratiformă. Dimensiunile fragmentului păstrat sunt: D: 57 mm; g: 4 mm. Este atribuită epocii bronzului, cultura Monteoru. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

12. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48851. (Pl. 4. Fig. 6)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este lucrată din pastă semifină, cu nisip în compoziţie, de culoare cenuşie - roşiatică, bine arsă. Fragmentul păstrat nu permite încadrarea tipologică. În secţiune muchia este triunghiulară, cu latura de jos semirotundă. Grosimea medie a fragmentului păstrat este de 5 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

13. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48852. (Pl. 5. Fig. 1)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este lucrată la mână, din pastă semifină, cu calcar în compoziţie, de culoare neagră - cenuşie, bine arsă. Se încadrează tipului b, fără butuc. În secţiune muchia este triunghiulară, cu latura de jos semirotundă. Grosimea medie a fragmentului păstrat este de 13 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

14. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48853. (Pl. 5. Fig. 2)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003[5]. Este lucrată la mână, din pastă semifină, cu calcar în compoziţie, de culoare roşiatică deschisă, bine arsă şi nu prezintă urme de decor. Se încadrează tipului a.1, cu butuc pe ambele părţi. În secţiune muchia este triunghiulară. Grosimea medie a fragmentului păstrat este de 9 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului judeţean Buzău prin cercetare proprie.

15. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48854. (Pl. 5. Fig. 3)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, cu nisip în compoziţie, de culoare cenuşie - roşiatică, bine arsă şi prezintă urme de ardere secundară. Se încadrează tipului b, fără butuc. În secţiune muchia este triunghiulară, cu latura de jos semirotundă. Grosimea medie a fragmentului păstrat este de 7 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

16. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48855. (Pl. 5. Fig. 4)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie, bine arsă. Se încadrează tipului b, fără butuc. În secţiune muchia este triunghiulară. Dimensiunile fragmentului păstrat sunt: g. 8 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului judeţean Buzău prin cercetare proprie.

17. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48856. (Pl. 5. Fig. 5)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, cu nisip în compoziţie, de culoare cenuşie - roşiatică, bine arsă şi prezintă urme de ardere secundară. Se încadrează tipului b, fără butuc. În secţiune muchia este triunghiulară, cu latura de jos semirotundă. Grosimea medie a fragmentului păstrat este de 5 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

18. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48857. (Pl. 5. Fig. 6)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zonoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, cu nisip în compoziţie, de culoare cenuşie, bine arsă. Fragmentul păstrat nu permite încadrarea tipologică. În secţiune muchia este rotundă. Dimensiunile fragmentului păstrat sunt: g. 6 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului judeţean Buzău prin cercetare proprie.

19. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 48858. (Pl. 6. Fig. 1)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zonoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie, bine arsă. Prezintă urmere de ardere secundară. Pe margine poate fi observată o alveolare circulară, paralelă cu linia muchiei. Fragmentul păstrat nu permite încadrarea tipologică. În secţiune muchia este rotundă. Dimensiunile fragmentului păstrat sunt: g. 8 mm. Este încadrată în epoca bronzului, cultura Monteoru, faza I. A intrat în colecţia Muzeului judeţean Buzău prin cercetare proprie.

20. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 49867. (Pl. 6. Fig. 2)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 1, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, de culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară. Se încadrează tipului b. În secţiune muchia este semirotundă. Dimensiunile piesei sunt: D: 31 mm; g: 5 mm. Este atribuită generic epocii bronzului, cultura Monteoru. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

21. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50072. (Pl. 6. Fig. 3)

Piesa a fost descoperită de către Mircea Babeş şi colectiv la Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, în campania din anul 2007. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşiu – negricioasă. Se încadrează tipului a1, cu urme de bucşe pe ambele părţi. În secţiune muchia este semirotundă. Dimensiunile piesei sunt: D: 67 mm; g: 6 mm. Este atribuită epocii bronzului, cultura Monteoru II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

22. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50082. (Pl. 6. Fig. 4)

Piesa a fost descoperită de către Mircea Babeş şi colectiv la Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, în campania din anul 2007. Este realizată din pastă semifină, de culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară. Se încadrează tipului a2, cu urme de bucşe pe o singură parte. În secţiune muchia este semirotundă. Dimensiunile piesei sunt: D: 54 mm; g: 8 mm. Este atribuită epocii bronzului, cultura Monteoru II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

23. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50086. (Pl. 6. Fig. 5)

Piesa a fost descoperită de către Mircea Babeş şi colectiv la Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, în campania din anul 2007. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşiu închisă, cu urme de ardere secundară. Se încadrează tipului a1, cu urme de bucşe pe ambele părţi. În secţiune muchia este pătratiformă. Dimensiunile piesei sunt: D: 51 mm; g: 8 mm. Este atribuită epocii bronzului, cultura Monteoru faza II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

24. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50119. (Pl. 6. Fig. 6)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1989. Este realizată din pastă semifină, de culoare neagră – cenuşie. În secţiune muchia este pătratiformă. Dimensiunile piesei sunt: g: 3 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

25. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50143. (Pl. 7. Fig. 1)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1991. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie – roşiatică, cu urme de arde secundară pe o parte. Dimensiunile piesei sunt: g: 7 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

26. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50144. (Pl. 7. Fig. 2)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1991. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie – roşiatică; netezită pe o parte; se încadrează tipului a.2. Dimensiunile piesei sunt: g: 9 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, faza Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

27. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50146. (Pl. 7. Fig. 3)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1989. Este realizată din pastă semifină, de culoare negricioasă; cu muchia dreaptă. Dimensiunile piesei sunt: g: 8 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, faza Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

28. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50147. (Pl. 7. Fig. 4)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1989. Este realizată din pastă semifină, de culoare negricioasă; cu muchia dreaptă. Dimensiunile piesei sunt: g: 5 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

29. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50153. (Pl. 7. Fig. 5)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1991. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie – închisă; muchia dreaptă, se încadrează tipului a.2. Dimensiunile piesei sunt: g: 6 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

30. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50154. (Pl. 7. Fig. 6)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1991. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie – închisă; muchia dreaptă, se încadrează tipului a.2. Dimensiunile piesei sunt: g: 4 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

31. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50159. (Pl. 8. Fig. 1)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1989. Este realizată din pastă semifină, de culoare roşiatică – negricioasă, cu muchiile drepte, se încadrează tipului a.2. Dimensiunile piesei sunt: g: 3 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

32. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50161. (Pl. 8. Fig. 2)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1989. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie – negricioasă, cu muchiile drepte, se încadrează tipului b. Dimensiunile piesei sunt: g: 6 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

33. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50163. (Pl. 8. Fig. 3)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1990. Este realizată din pastă semifină, de culoare roşiatică, cu muchia ascuţită, se încadrează tipului a.1. Dimensiunile piesei sunt: D: 21 mm; g: 3 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie proprie.

34. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50164. (Pl. 8. Fig. 4)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1988. Este realizată din pastă semifină, de culoare brun - cenuşie, cu muchia dreaptă, se încadrează tipului a.2. Dimensiunile piesei sunt: g: 5 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

35. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50168. (Pl. 8. Fig. 5)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1991. Este realizată din pastă semifină, de culoare neagră, spartă din vechime, cu muchia uşor rotunjită, se încadrează tipului a.2. Dimensiunile piesei sunt: g: 14 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, faza Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

36. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50169. (Pl. 8. Fig. 6)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1991. Este realizată din pastă semifină, de culoare neagră, spartă din vechime, cu muchia dreaptă, se încadrează tipului b. Dimensiunile piesei sunt: g: 6 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

37. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50173. (Pl. 9. Fig. 1)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1990. Este realizată din pastă semifină, de culoare neagră, spartă din vechime, cu muchia uşor rotunjită. Dimensiunile piesei sunt: g: 9 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

38. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50174. (Pl. 9. Fig. 2)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1989. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie, spartă din vechime, cu muchia dreaptă; se încadrează tipului a.2. Dimensiunile piesei sunt: g: 7 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

39. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50177. (Pl. 9. Fig. 3)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1989. Este realizată din pastă semifină, de culoare cărămizie, muchia dreaptă se încadrează tipului a.2. Dimensiunile piesei sunt: D: 49 mm; g: 13 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

40. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50178. (Pl. 9. Fig. 4)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, Cetatea 2, în campania din anul 1989. Este realizată din pastă semifină, de culoare brun - cenuşie, prezintă urme de ardere secundară, muchia uşor rotunjită; se încadrează tipului b. Dimensiunile piesei sunt: D: 69 mm; g: 9 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

41. Rotiţă miniaturală de car – nr. inv. 50195. (Pl. 9. Fig. 5)

Piesa a fost descoperită de către Ion Motzoi Chicideanu şi colectiv la Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zonoaga, Cetatea 2, în campania din anul 2003. Este realizată din pastă semifină, de culoare cenuşie, cu orificiu central doar pe o parte, iar pe cealaltă parte un bulb rezultat prin impresiune. Dimensiunile piesei sunt: D: 25 mm; g: 8 mm. Este atribuită epocii bronzului timpuriu, etapa Zn II. Piesa a intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin cercetare proprie.

***

Aşa cum se poate observa din descrierea fiecărei piese în parte rotiţele de care miniaturale din colecţia Muzeului judeţean Buzău au fost în majoritate descoperite la Năeni – Zănoaga – Cetatea 2, 33 piese şi Cetatea 1, o piesă, Cârlomăneşti – Cetăţuia 3 piese şi La Arman 2 piese, Sărata Monteoru o piesă şi o piesă provine dintr-un loc neprecizat, de pe teritoriul judeţului Buzău (PL. I/1).

Descoperiri frecvente în cadrul inventarului arheologic al epocii bronzului pentru întreg spaţiul românesc, rotiţele de care miniaturale au constituit subiectul multor studii de specialitate fie individual[6], fie raportat la consideraţii referitoare la mijloacele de transport de uscat[7] dar şi cu privire la analiza modelelor de care miniaturale[8]. Problematicile atinse de studiile referitoare la rotiţele de care miniaturale sunt multiple şi se referă la origine şi la semnficaţie/utilitate. Cele mai vechi astfel de rotiţe din spaţiul carpato-danubian aparţin culturilor bronzului timpuriu[9], iar cele mai târzii Hallştattului[10], cu o largă arie pentru întreaga epocă a bronzului. Astfel au fost descoperite în medii Glina[11], Wietenberg[12], Tei[13], Otomani[14], Noua[15], Şoimuş[16], Scheckenberg[17], Balta Sărată[18], Jigodin[19], Suciu de Sus[20]. Gârla Mare[21] ş.a.

Pentru arealul culturii Monteoru rotiţe de care miniaturale au fost descoperite la Răcăciuni[22], Cândeşti[23], Adjudu Vechi[24], Cârlomăneşti - Cetăţuia[25], Cârlomăneşti – La Arman[26], Năeni - Zănoaga[27], Sărata Monteoru - Cetăţuia[28], Bonţeşti[29], Mândrişca[30] ş.a.

Piesele luate în discuţie, descoperite pe teritoriul judeţului Buzău şi aflate în colecţia Muzeului judeţean Buzău sunt în totalitate lucrate din lut; din piatră (gresie) şi os sunt exemplarele de la Cândeşti[31], jud. Vrancea şi de la Olteni – Cariera de nisip (Tag)[32], jud. Covasna – cultura Noua. Spre deosebire de piesele de acelaşi tip aparţinând culturilor Wietenberg[33], Otomani[34] şi Tei[35] acestea nu prezintă urme de decor şi nici orificii laterale care să sugereze prezenţa spiţelor, precum piesa de la Miercurea Ciuc[36].

Aria de răspândire a rotiţelor de care miniaturale cuprinde întreg spaţiul românesc, pentru toate culturile epocii bronzului. Momentul apariţiei lor în acest areal este însă mai timpuriu. Primele astfel de piese aparţin eneoliticului, la nivelul culturii Gumelniţa şi Cucuteni din siturile de la Tangâru, Căscioarele, Bonţeşti. Rotiţe de care miniaturale au mai fost descoperite la Ulmeni, cultura Cernavoda I şi în mediul Coţofeni la Boarta şi Ţebea[37]. O densitate mai mare a acestor piese este întâlnită în Transilvania, în principal în aria culturilor Wietenberg şi Otomani[38], însă în ultimul caz sunt multe importuri Wietenberg[39]. Tot aici predomină atât piesele cu decor, motivele decorative întâlnite pe rotiţele de care miniaturale fiind cele specifice decorului ceramicii, cercuri concentrice[40], romburi, zig – zag-uri, spirale, triunghiuri etc. executate prin incizie[41] cât şi cele cu perforaţii laterale[42]. În sud - vestul Transilvaniei, pentru bronzul timpuriu se cunosc însă doar patru rotiţe miniaturale de care, două din nivelul Şoimuş de la Ţebea - Ruşti[43], una la Poiana Ampoiului – Piatra Corbului[44] şi una la Vinţu de Jos - Tărtăria[45], cele mai multe fiind concentrate în sudul şi sud – estul arcului carpatic. Pentru spaţiul extracarpatic cele mai multe descoperiri aparţin culturii Monteoru; celor 41 de exemplare din materialul prezentat mai sus li se adaugă descoperirile de la Cândeşti[46], Adjudu Vechi[47], Răcăciuni[48] câte o piesă şi de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării încă patru piese[49], majoritatea fiind identificate în nivelurile timpurii monteorene[50].

Referitor la originea rotiţelor de care miniaturale se consideră că este legată de apariţia carelor, ca mijloace de transport de uscat, acestea reprezentând în primul rând transpuneri în plastică a roţilor utilizate la astfel de atelaje, trase iniţial de măgari[51]. Acestea s-au răspândit dinspre Orientul Apropiat către Europa, ajungând până în Europa de Nord[52] şi Ţările de Jos[53]. Asupra căilor de difuziune au fost formulate mai multe ipoteze: prin nordul Caucazului şi stepele nord - pontice[54], prin zona Balcanilor şi a Dunării de Jos[55], dinspre Marea Mediterană şi pen. Italică[56]. Subscriem însă ideii că nu a existat o rută exclusivă urmată de aceste piese până în spaţiul nord - dunărean[57] difuziunea având loc gradual, etapizat, mai ales că în nordul Greciei continentale se consideră că roţile de care, atât cele cu spiţe cât şi cele pline au pătruns dinspre Europa Centrală[58].

Referitor la rolul/funcţionalitatea rotiţelor de care miniaturale au fost emise mai multe ipoteze. În punerea în valoare a acestora s-a avut în vedere contextul şi tipul descoperirii, precum şi comportamentul observabil asupra unora dintre piese. Unele dintre ele au făcut parte din inventare funerare precum la Tiszafüred, Ungaria, cultura Otomani[59]. Dintre piesele din colecţia Muzeului judeţean Buzău două au fost descoperite în necropolă – Cârlomăneşti – La Arman; este vorba despre piesele cu nr. de inv. 48823 şi 48824. Prima a fost descoperită deasupra bolovanilor de râu depuşi peste groapa mormântului notat M4 şi este greu de stabilit dacă făcea parte din inventarul funerar sau aparţine locuirii ce a suprapus necropola[60]. Cea de a doua rotiţă de car miniatural a fost identificată într-un context relativ similar, deasupra M13/cpl. 2, fără a putea fi atribuită cu certitudine inventarului funerar. Din păcate nu dispunem de datele complete referitoare la contextul descoperirii tuturor rotiţelor de care miniaturale din colecţia supusă analizei de faţă, ceea ce face imposibilă raportarea lor la descoperiri similare în contexte date. Amintim însă faptul că în cadrul culturii Tei, la Mogoşeşti a fost descoperită o astfel de piesă într-o construcţie în asociere cu un depozit de ceşti, pahare şi mai multe piese de bronz şi argint[61]. O situaţie deosebită întâlnim şi la Păuleni – Ciuc, punct Dealul Cetăţii, cultura Wietenberg, unde a fost descoperit un vas din pastă semifină în interiorul căruia se afla o rotiţă de car miniatural[62]. Cele mai multe dintre rotiţele de care miniaturale prezentate în materialul de faţă (29 de piese) provin din stratul de cultură, fără a face parte sau a fi susceptibile de a face parte, din inventarul vreunui complex; această situaţie nu este singulară referitor la descoperirile aparţinând epocii bronzului de pe teritoriul României.

Una dintre aceste ipotezele referitoare la rolul/funcţionalitatea acestor piese le consideră jucării din lut[63]. O altă teorie, către care înclină majoritatea specialiştilor, le consideră obiecte de cult, rotiţe şi care deopotrivă. Un argument în acest sens îl reprezintă descoperirile de care precum cele de la Dupljaja[64], Tiream[65], Baraolt[66] etc. În plus, descoperirile izolate numai de rotiţe, fără lădiţe de care şi de cele mai multe ori singulare, fără a constitui perechi pot sugera un rol cultic al acestora. De altfel în întreg arealul monteorean, raportat numai la exemplele de rotiţe analizate, numărul acestor piese depăşeşte cu mult pe cel al lădiţelor de care. Aparţinând culturii Monteoru au fost descoperite lădiţe la Bărboasa, com. Onceşti, jud. Bacău[67], Bogdăneşti, com. Bogdăneşti, jud. Bacău[68], Cândeşti, com. Dumbrăveni, jud. Vrancea[69], Costişa[70], com. Costişa, jud. Neamţ, Rugineşti, jud. Vrancea[71], Răcătău de Jos, com. Horgeşti, jud. Bacău[72], Sohodor, com. Horgeşti, jud. Bacău[73].

Pentru spaţiul nord european reprezentările de roţi de care aparţinând epocii bronzului, nu sunt numai din lut sau metale, precum descoperirea de la Trundholm, Danemarca[74] sau Bohuslän, Suedia[75], ele apărând şi în picturile rupestre, precum la Tanum, în Suedia[76] dar şi ca motive ornamentale executate pe diferite piese[77]. Unii specialişti consideră că, rotiţele în sine constituiau piese cultice, simbol al discului solar[78], fiind reprezentări ale acestuia[79]. Considerăm că în această situaţie reliefarea pe o singură parte sau chiar pe ambele părţi a bucşelor, ori sugerarea prin orificii laterale sau decor a spiţelor nu concordă cu o astfel de realitate. Este posibil ca rotiţele de care miniaturale să fi fost reprezentări stilizate ale carelor votive, legate de cultul soarelui întrucât se diferenţiază de simplele discuri din lut sau piatră prin evidenţierea bucşelor, şi uneori a spiţelor, ceea ce sugerează în opinia noastră ideea de car.

Catalogue of Wheels of Miniaturized Chariots from Museum of Buzau County

(Abstract)

The author of this article wants to show to the specialists the collection of wheels of miniaturized chariots from Museum of Buzau County. The collection has 41 museum pieces discovered in Buzau County in the settlements of Năeni – Zănoaga, Sărata Monteoru, Cârlomăneşti – Cetăţuia and La Arman. Most of these pieces belong to the Early Bronze Age. They are made of good clay and they had been classified about Ch. Schuster’s typology.

This catalogue also has been the subject of some considerations, because the pieces are comparative with similarly discoveries from Glina, Tei, Otomani and Noua cultures.

From this analyze, the conclusion is that: in Monteoru culture’s area has not been discovered decorated wheels of miniaturized chariots; does not exist wheels of miniaturized chariots with lateral hole; most of this pieces belong to the type b, without socket.

The article exposes the theorems about the penetration routs of the pieces in the Carpathian area: trough the north of Caucaz and north – pontic steppes, through the north of the Balkans and long ways of the Danube, through the Mediterranean Sea and Italic peninsula.

The author also exposes the theorems about the functions of this type of artifacts and presents some specialist’s opinions. Some of them think that these pieces are simple “clay toys”, other think that are cult pieces and represents the solar disc. The author of this article thinks that these pieces are schematizations of votive chariots. He does not agree with the fact that these are representations of the solar disc because the sockets and the spokes from décor suggest the idea of a chariot. Also, analyzing the discoveries and the archaeological context, he thinks that the wheels of miniaturized chariots are themselves religious symbols and that are why analyzed them apart. It is also important to say that the number of chariot fragments it’s lesser than the number of miniature wheels.

Translated by Costache Mihaela

---

[1] În cadrul aceloraşi preocupări a se vedea D. Costache, Catalogul cuţitelor curbe din piatră (Krummesser) in colecţia Muzeului judeţean Buzău, Mousaios, XII, 2007, p. 123 – 135.

[2] C. Schuster, Despre cărucioarele de lut ars din epoca bronzului de pe teritoriul României, Th. Dacica, XIV, 2, 1996, p. 117 – 137. Notăm aici rezerva că probabil multe dintre piesele aparţinând categoriei b pot reprezenta în fapt fusaiole plate. Am optat însă pentru menţinerea notaţiilor originale ale colectivului de cercetare.

[3] I. Motzoi – Chicideanu, D. Sârbu, M. Constantinescu, N. Sultana, Cimitirul din epoca bronzului de la Cârlomăneşti – La Arman (Campania 2003), Mousaios, IX, 2004, p. 15 – 38;

[4] I. Motzoi – Chicideanu, D. Sârbu, M. Constantinescu, N. Sultana, op. cit., Mousaios, IX, 2004, p. 20;

[5] I. Motzoi - Chicideanu şi colab., Năeni – Zănoaga, CCA, 2003, p. 129;

[6] Gh. Bichir, Autour du problème des plus anciens modèles des chariots découvertes en Roumanie, Dacia N.S., 8, 1964, p. 67 – 86; C. Schuster, op. cit., p. 117 – 137.

[7] D. W. Anthony, The Horse, the Wheel and Language: How Bronze-Age Riders from the Eurasian Steppes Shaped the Modern World, Princetown, 1998; K. Kristiansen, Th. B. Larsson, The Rise of Bronze Age Society. Travels, Transmissions and Transformations, Cambridge, 2006; B. Arnold, P. Clark, The Dover Bronze Age Boat in Context, 2003; W.J. Hamblin, Warfare in the Ancient Near East to 1600 BC. Holy Warriors at the Dawn of History, 2006; L. Nikolova, I. V. Manzura, C. Schuster, The Balkans in Later Prehistory, 1999; K. Kritiansen, Social Transformations in Archaeology, 1998; R. Drews, The End of Bronze Age, 1993;

[8] A. D. Popescu, Un fragment de car miniatural din lut de la Rugineşti (jud. Vrancea), SCIVA, 57, 1 – 4, 2006, p. 113 – 128; I. Bona, Clay Models of Bronze Age Wagons and Wheels in the Middle Danube Basin, AAH, 12, 1960, p. 83 – 111; I. Ordentlich, N. Chidioşan, Cărucioare miniatură din lut aparţinând culturii Otomani (Epoca bronzului) de pe teritoriul României, Crisia, 5, 1975, p. 27 – 44; Zs. Székely, Contribuţii la răspândirea cărucioarelor de lut în epoca bronzului în sud-estul Transilvaniei, Aluta XVII – XVIII, 1985 – 1986, (1988), p. 189 – 196; N. Boroffka, Bronzezeitliche Wagenmodelle im Karpatenbecken în M. Fansa, S. Burmeister (ed.), Rad und Wagen. Der Ursprung einer Innovation Wagen im Vorderen Orient und Europa, Mainz am Rhein, 2004, p. 347 – 354.

[9] Gh. Bichir, op. cit., p. 80 – 81;

[10] C. Dobrinescu, V. Voinea, Capidava, com. Topalu, jud. Constanţa, Punct: La Bursuci, CCA 2004; I. Niculiţă, A. Zanoci, T. Arnăut, Sistemul defensiv al cetăţii din epoca fierului – Saharna Mare, Tyrageţia S.N., I (XVI), 2007, p. 38, fig. 14/11 – 12 (Republica Moldova);

[11] I. Nestor, Fouilles de Glina, Dacia 3-4, 1927-1932, p. 226-252; M. Turcu, Cercetări arheologice la Dudeşti, Carpica, 8, 1976, p. 41 – 48, fig. 2/6; D. Berciu, Rezultatele primelor săpături de la Crivăţ, SCIV, 17, 1966, 3, p. 533; C. Schuster, Cercetări arheologice în aşezarea culturi Glina de la Varlaam, judeţul Giurgiu, CCDJ, 13 – 14, 1995, p. 54; N. Boroffka, op. cit., p. 167; A. Ulanici, Noi cercetări arheologice la Braneţ, CA, 2, 1976, pl. I/5, 7 – 8, II/2; R. Vulpe, Săpăturile de salvare de la Sâncrăieni (1945) (r. Ciuc, Regiunea Autonomă Maghiară), SCIV, 6, 1955, 3 – 4, fig. 5/1; G. Marinescu, Cercetări şi descoperir arheologice de Epoca bronzului în nord-estul Transilvaniei, Rev. Bistriţei, 7, 1993, pl. VIII/3; I. Andriţoiu, Câteva consideraţii privind descoperirile funerare din aria culturii Wietenberg, în Relations Thraco – Illyro – Hellèniques, Bucureşti, 1994, fig. 6; I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud-vestul Transilvaniei în Epoca bronzului, Bibliotheca Thracologica, 2, 1992, pl. 36/3; M. Turcu, op. cit., Carpica, 8, 1976, fig. 2/6; M. Turcu, Cercetări arheologice la Militari – Câmpul Boja, CAB, 3, 1981, fig. I/5, V/6; I. Nestor, op. cit., Dacia, 3 – 4, 1927 – 1932, fig. 15; M. Constantiniu, P. I. Panait, O aşezare din epoca bronzului la Roşu, CAB, 1, 1963, pl. I/2 – 3; E. Tudor, Săpături de salvare din comuna Văcăreşti, judeţul Dâmboviţa, Scripta Valachica, 1971, fig. 8/2; E. Tudor, Neue Angaben zur Bronzezeit in Sudrumanien, Dacia, 26, 1982, 1 – 2, fig. 5/14 – 15, fig 6/1 – 2;

[12] Gh. Bichir, op. cit, p. 80; I. Andriţoiu, op. cit., pl. 36/2; A. Vulpe ş.a., Rotbav – La Pârâuţ, CCA, 2006; Ibidem, CCA, 2008; R. Totoianu, Materiale arheologice de la Sighişoara -" Wietenberg", din colecţia Haldenwang, aflate în depozitele muzeului din Sebeş, p. 65 – 69, pl. I/1, 2, 4, 5, 7, 8, 13 – 15, BCSS, 4, 1998; N. Boroffka, op. cit., pl. 33/7; H. Ciugudean, Noi descoperiri arheologice pe teritoriul judeţului Alba (I), Apulum, 16, 1978, fig. 7, 3; K. Horedt, Die Wietengergkultur, Dacia, N.S., IV, 1960, p. 124, fig. 12/j; Zs. Szekely, Cernat – Grădina lui Csiszér, CCA., 2001; F. Costea ş.a., Racoşu de Jos, punct Piatra detunată, CCA, 2008;

[13] A. Ulanici, Noi cercetări arheologice la Greci, jud. Ilfov, CA, 3, 1979, fig. 9/6; V. Leahu, Săpăturile arheologice de la Giuleşti – Sârbi, CAB, 1, 1963, fig. 9/6; V. Boroneanţ, Cercetările arheologice privind cultura Tei de la Chitila – Cărămidărie, CAB, 3, 1981, p. 208; D. Berciu, Cercetări arheologice în regiunea Bucureşti, MCA, 2, 1956, fig. 8/10, 10/3; V. Leahu, op. cit., fig. 36/7; A. Ulanici, Noi cercetări arheologice la Braneţ, CA, 2, 1976, fig. 12/7 – 8; A. Ulanici, Săpăturile arheologice efectuate la Braneţ în anul 1976, CA, 3, 1979, p. 27, fig, 7/4 – 6; A. Ulanici, Cercetările arheologice din anul 1979 de la Braneţ, jud. Olt, CA, 4, 1981, fig. 374 – 6; V. Leahu, Săpăturile arheologice de la Otopeni, Bucureşti, Materiale de Istorie şi Muzeografie, 6, 1968, fig. 5/7; T. Bader, Epoca bronzului în nord – vestul Transilvaniei. Cultura pretracică şi tracică, Bucureşti, 1978, pl. 36/17 – 18; Gh. Bichir, op. cit., p. 80 – 81;

[14] I. Ordentlich, N. Chidioşan, op. cit., pl. VIII/3 – 7; T. Bader, op. cit., pl. 36/9; T. Bader, S. Dumitraşcu, Săpăturile arheologice la aşezarea de tip Otomani de la Medieşul Aurit, MCA, 9, 1970, fig. 4/6; T. Bader, op. cit., pl. 35/24 – 25; pl. 36/8 – 11, 14 – 15;

[15] A. Florescu, Repertoriul culturii Noua – Coslogeni din România. Aşezări şi necropole, CCDJ, 1, 1991, fig. 97/2; M. Florescu, A. Florescu, Unele observaţii cu privire la geneza culturii Noua în zonele de curbură ale Carpaţilor, ArhMold, XIII, 1990, fig. 31/3, 7 – 8; V. Cavruc, D. Buzea, Olteni – Cariera cu nisip, CCA, 2001;

[16] I. Andriţoiu, Contribuţii la cunoaşterea bronzului timpuriu în sud – vestul Transilvaniei. Grupul cultural Şoimuş, Th. Dacica, X, 1989, 1 – 2, fig. VIII/21, 30; I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud – vestul Transilvaniei în epoca bronzului, Bibliotheca Thracologica, 2, 1992, pl. 10/21, 30; O. Ghenescu, D.V. Sana, V. Ştefu, Cercetări arheologice de suprafaţă în sectorul Vinţu de Jos – Tărtăria (jud. Alba), BCSS, 6, 2000, p. 69 – 85; N.C. Rişcuţa, Bronzul timpuriu de la Epi – Coţofeni până la apariţia culturii Wietenberg între Valea Mureşului şi Bazinul Superior al Crişului Alb, rezumat, teză de doctorat, 2008;

[17] Gh. Bichir, op. cit., fig. 1;

[18] C. Schuster, Cărucioarele din lut ars din Epoca bronzului de pe teritoriul României, Thr. Dacica, XIV, 2, 1996, pl. 6/1; M. Gumă, N. Gumă, Săpături de salvare la Valea Timişului (judeţul Caraş Severin), Banatica, 4, 1977, pl. XIII/8; R. Petrovazky, M. Gumă, Un nou grup cultural al Epocii bronzului în sud – vestul României. Descoperirile de tip Balta Sărată, St.Com. Caransebeş, 3, 1979, pl. 2/8; P. Rogozea, Balta Sărată cultural group ceramics. Ceramic artifacts decoration and shapes typoplogy, Th. Dacica, XVI, 1995, 1 – 2, p. 83.

[19] Z. Szekely, Contribuţii la cronologia Epocii bronzului în Transilvania, SCIV, 6, 1955, 3 – 4, fig. 4/9;

[20] T. Bander, op. cit., pl. 49/28;

[21] Gh. Bichir, op. cit.

[22] S. Iacobescu, Colecţia de arheologie Vasile Heisu, Răcăciuni, Carpica, 23, 1992, fig. 4/5;

[23] V. Bobi, Descoperiri arheologice din epoca bronzului în judeţul Vrancea, Vrancea, Studii şi Comunicări, IV, 1981, fig. 6/2;

[24] Ibidem, fig. 10/1;

[25] M. Babeş şi colectiv, Cârlomăneşti, punct Cetăţuia, CCA, 2007; Idem, CCA, 2008; A. Oancea, Unele observaţii cu privire la fazele finale ale culturii Monteoru în lumina cercetărilor de la Cârlomăneşti, judeţul Buzău, CA, 2, 1976, fig. 4/5;

[26] I. M. Chicideanu, Cercetările arheologice de la Cârlomăneşti – La Arman. Campania 2004, Mousaios, X, 2005, p. 31 – 44; I. M. Chicideanu, Cimitirul din epoca bronzului de la Cărlomâneşti – La Arman (Campania 2003), Mousaios, IX, 2004, p. 15 – 38;

[27] I. M. Chicideanu ş.a., Năeni, punct Zănoaga, CCA, 2003; Ibidem, 2004; I. M. Chicideanu, M. Şandor Chicideanu, Cercetările arheologice de la Năeni – Zănoaga (jud. Buzău). Campaniile 1982 – 1986, 1988 – 1993 şi 1996, MCA, 1, 1999, fig. 19/9 ;

[28] E. Zaharia, La Culture de Monteoru. La III^e étape MIc2. Les Fouilles de Sărata Monteoru (dép. de Buzău), Dacia N.S., 35, 1991fig. 11/10;

[29] Gh. Bichir, op. cit., p. 80, n. 58;

[30] Ibidem, n. 59;

[31] V. Bobi, op. cit., fig. 6/2;

[32] V. Cavruc, D. Buzea, op. cit., CCA, 2001.

[33] N. Boroffka, op. cit., pl. 67/11 – 12, pl. 78/16;

[34] T. Bader, op. cit., pl. 36/8 – 11, 14 – 15; C. Schuster, T. Popa, Raport preliminar privind săpăturile de la Mogoşeşti, judeţul Giurgiu. Cercetări arheologice în aria nord – tracă, I, 1995, fig. 4/4;

[35] V. Boroneanţ, op. cit., CAB, 3, 1981, p. 208;

[36] C. Schuster, op. cit., Th. Dacica, XIV, 1 – 2, 1996, pl. 10/3;

[37] Gh. Bichir, op. cit., p. 78 – 79; S. Dumitraşcu, G. Togan, Săpăturile arheologice de la Boarta – Cetăţuie, AMN, 8, 1971, pl. VII/5; P. Roman, Cultura Coţofeni, Bucureşti, 1976, pl. 52/20, 35, 40; C. Schuster, op. cit., Th. Dacica, XIV, 1 – 2, 1996, p. 125, n. 156;

[38] I. Andriţoiu, Civilizaţia tracilor din sud – vestul Transilvaniei în Epoca bronzului, Bucureşti, 1992, p. 39;

[39] C. Schuster op. cit., Th. Dacica, XIV, 1 – 2, 1996, p. 125, n. 142;

[40] Ibidem, pl. 4/2;

[41] Ibidem, pl. 4/1, 3 – 6, pl. 5/10 – 11, pl. 6/7, 12 – 13, pl. 8/2 – 6, 11 – 12, pl. 9/1, 3 – 4;

[42] Ibidem, pl. 6/8, pl. 8/7, 9, pl. 10/3;

[43] I. Andriţoiu, op. cit., Th. Dacica, X, 1 – 2, 1989, fig. VIII, 21, 30; Idem, Civilizaţia tracilor din sud – vestul Transilvaniei în epoca bronzului, Bucureşti, 1992, pl. 10/21; 30;

[44] H. Ciugudean, Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud – vestul Transilvaniei, 1996, fig. 59/3;

[45] O. Ghenescu, D.V. Sana, V. Ştefu, op. cit., BCSS, 6, 2000, pl. III/3;

[46] V. Bobi, op. cit., pl. 6/2;

[47] Ibidem, fig. 10/1;

[48] S. Iacobescu, op. cit., Carpica, 23, 1992, fig. 4/5;

[49] Pentru două piese informaţie M. Sebastian, arheolog MjB, membru al colectivului de cercetare pe şantierul de la Pietrosa Mică – Gruiu Dării, com. Pietroasele, jud. Buzău şi două piese descoperite în campania din anul 2008. Acestea nu fac obiectul studiului de faţă deoarece sunt încă supuse proceselor de restaurare – conservare în laboratoarele instituţiei.

[50] Din piesele materialului de faţă 34 de piese aparţin nivelurilor Zn II şi MIc; această situaţie este determinată şi de atenţia acordată siturilor monteorene timpurii, precum Năeni – Zănoaga.

[51] K. Kristiansen, Th. B. Larsson, op. cit.; W. J. Hamblin, op. cit.;

[52] K. Kristiansen, op. cit.;

[53] A.F. Harding, European Societies in the Bronze Age, Cambridge, 2003, p. 165, p. 168, fig. 5/2;

[54] G. V. Childe, Prehistoric migrations in Europa, Oslo, 1950, p. 1 – 17; F. Hancar, Das Pferd in prähistoricher und früher historicher zeit, Viena, 1955, p. 555; I. Bona, op. cit., p. 110 – 111;

[55] I. Bona, op. cit., p. 110 – 111;

[56] Ibidem, p. 110 - 111; I. Ordentlich , N. Chidioşan, op. cit., Crisia, 5, 1975, p. 34;

[57] C. Schuster, op. cit., Th. Dacica, XIV, 1 – 2, 1996, p. 120;

[58] B. Arnold, P. Clark, op. cit., 2003, p. 128;

[59] T. Kovacs, Die Füzesabony – Kultur, în Kulturen der Frühbronzezeit des Karpatenbeckens und Nordbalkans, Belgrad, 1984, p. 240 – 241;

[60] I. M. Chicideanu, D. Sârbu, M. Constantinescu, N. Sultana, op. cit., Mousaios, IX, 2004, p. 18 – 19;

[61] C. Schuster, T. Popa, op. cit., fig. 4/4;

[62] V. Cavruc, D. Buzea, Gh. Lazarovici, Păuleni – Ciuc, punct Dealul Cetăţii, CCA, 2003; V. Cavruc, D. Buzea, Gh. Dumitroaia, M. Rotea, Sz. Zsolt, Păuleni – Ciuc, punct Dealul Cetăţii, CCA, 1999;

[63] M. Bondár, Das frühbronzezeitlche Wagenmodell von Börzönce, CAH, 1990, p. 89, cu privire la căruciorul de la Börzönce, Ungaria; C. Schuster, op. cit., Th. Dacica, XIV, 2, 1996, p. 121.

[64] M. V. Garašanin, A. Benac, N. Tasić, în Actes du VIII^e congrès international des sciences préhistoriques et protohistoriques, Belgrad, 9 – 15 septembrie 1971, ed. Union internationale des sciences préhistoriques et protohistoriques, 1973.

[65] T. Bader, op. cit., Bucureşti, 1978, p. 60 pl. 36/26; R. Forrer, Les chars cultuels préhistoriques et leurs suirvivances aux historiques, Préhistoire, I, 1932, p. 76;

[66] Sz. Zsolt, op. cit., Aluta, XVII – XVIII, 1985 – 1986, fig. I/1;

[67] V. Căpitanu, M. Florescu, Aşezarea din epoca bronzului de la Podul Morii – Bărboasa, com. Onceşti, Carpica, 2, 1969, p. 30, fig. 7;

[68] M. Florescu, C. Buzdugan, Aşezarea din epoca bronzului de la Bogdăneşti (jud. Bacău), ArhMold, VII, 1972, p. 177;

[69] M. Florescu, Contribuţii la cunoaşterea concepţiilor despre lume şi viaţă a comunităţilor tribale monteorene, Carpica, 11, 1979, p. 75, 102, fig. 22/2, 30/6;

[70] Anca – Diana Popescu, op. cit., SCIVA, 57, 1 – 4, 2006, fig. 4/4;

[71] Ibidem, p. 126, fig. I/1;

[72] Ibidem, punct 36; fig. 4/1;

[73] V. Căpitanu, Cercetări arheologice de suprafaţă pe teritoriul judeţului Bacău (II), Carpica, 14, 1982, p. 145; S. Iacobescu, Repertoriul descoperirilor arheologice din epoca bronzului, din judeţul Bacău, Carpica, 29, 2000, p. 43; Anca – Diana Popescu, op. cit., p. 126, punct 42; fig. 4/2;

[74] P. S. Wells, The Barbarian Speak, Princetown, 1999, p. 220;

[75] K. Kristiansen, Th. B. Larsson, op. cit.;

[76] B. J. Nordstrom, The History of Sweden, Greenwood Press, 2002, p. 17;

[77] I. Emodi, Descoperiri de la sfârşitul epocii bronzului din Bihor, Crisia, 24, 2004, p. 33 – 34;

[78] M. Jane Green, The Wheel as a Cult – symbol in the Romano – Celtic World, Bruxelles, 1984, p. 21;

[79] E. Neustupný, J. Neustupný, Czechoslovachia before the Slavs, Londra, 1961, p. 106;