Catalogul cuţitelor curbe din piatră (Krummesser) din colecţia
Muzeului Judeţean Buzău (I)
Muzeului Judeţean Buzău (I)
COSTACHE DANIEL
Prin materialul propus urmărim să aducem în atenţia tuturor celor preocupaţi de studiul epocii bronzului din spaţiul românesc dar şi a publicului larg un prim lot de 20 cuţite curbe din piatră (Krummessere) din colecţia Muzeului Judeţean Buzău. Acestea, dintre care unele se regăsesc în expoziţia permanentă iar altele în depozitele instituţiei, au fost descoperite prin cercetări arheologice sistematice efectuate pe teritoriul judeţului Buzău, începând cu prima jumătate a sec XX. Ele au fost atribuite în totalitate epocii bronzului, respectiv culturii Monteoru.
1. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. A89, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1946, într-un punct neprecizat. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul puternic arcuit şi secţiune pătratiformă, având dimensiunile: L. 15,1 cm; l. 3,6 cm; gr. 0,6 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date referitoare la condiţiile descoperirii. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 1
2. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6693, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1954, într-un punct neprecizat. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru, faza I. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul uşor arcuit şi secţiune lenticulară, având dimensiunile: L. 10,4 cm; l. 3 cm; gr. 0,7 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date referitoare la condiţiile descoperirii. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 2
3. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6694/763, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1954 (1952?), punct Cetăţuia, în aşezare, pe pantă. Piesa este atribuită culturii Monteoru etapele IIa/b (?). Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele curbat, faţetat, tăişul puternic arcuit, arcuire rezultată probabil ca urmare a utilizării şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 14,5 cm; l. 3,6 cm; gr. 0,8 cm. Piesa nu este întreagă, lipsind un mic fragment din partea superioară (vârful) rupt din vechime şi se află în stare de conservare bună. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 3
4. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6695/764, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1950, într-un punct neprecizat. Piesa este atribuită culturii Monteoru, etapa Ic3. Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare verzuie, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul drept şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 12,8 cm; l. 3,9 cm; gr. 0,6 cm. În partea inferioară, pe spate prezintă probabil urmă de înmănunşare linia curbată fiind întreruptă piesa terminându-se pe linie dreaptă, ceea ce ar facilita înmănunşarea. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date referitoare la condiţiile descoperirii. Piesă inedită. Fig. 4
5. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6698/767, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, punct Cetăţuia, pe pantă, în mormântul M 49, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1949. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul relativ drept şi secţiune lenticulară avînd următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 9,8 cm; l. 3,3 cm; gr. 0,9 cm. Piesa nu este întreagă fiind păstrată mai mult de jumătate, lipsind un fragment din partea inferioară şi se află în stare de conservare bună. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 5
6. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6699/768, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, punct Cetăţuia, în necropolă, cimitirul nr. 4, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1952. Piesa este atribuită culturii Monteoru, etapa IIa(?). Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, tăişul uşor arcuit şi secţiune lenticulară având următoarele dimensiuni: L. 11,9 cm; l. 3,8 cm; gr. 0,7 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 6
7. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 36677, descoperit de Mircea Babeş şi colectiv în satul Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, passim, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1981. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare gălbuie, prin şlefuire. Are spatele uşor curbat, tăişul relativ drept şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 10,3 cm; l. 3,2 cm; gr. 0,8 cm. Piesa nu reprezintă produsul finit, ea fiind în curs de prelucrare. Este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 7
8. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 36730, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 1 (C1), secţiunea SI Ma, la adâncimea de – 0,30 m, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1985. Piesa este atribuită culturii Monteoru Ia/IIa. Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare cenuşie, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul puternic arcuit, secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 14 cm; l. 3,3 cm; gr. 0,9 cm. La capete prezintă urme de exfoliere. Piesa este întreagă şi se prezintă în stare de conservare bună. Fig. 8
9. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 36731, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 1 (C1), secţiunea SI Ma, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1985. Piesa este atribuită culturii Monteoru Ia/IIa. Piesa este prelucrată dintr-o gresie silicoasă, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul uşor arcuit şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 9,4 cm; l. 4,1 cm; gr. 0,9 cm. Piesa este fragmentară, se păstrează jumătatea inferioară, fiind ruptă din vechime şi se află în stare de conservare bună. Fig. 9
10. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 38939, descoperitor neprecizat, loc neprecizat. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Piesa este prelucrată dintr-o piatră de culoare cenuşie, prin şlefuire şi perforare. Are spatele curb, tăişul relativ drept, secţiune lenticulară şi prezintă o perforaţie la partea inferioară. Are următoarele dimensiuni: L. 8,4 cm; l. 5,2 cm; gr. 1,9 cm. Probabil după ieşirea din uz a fost refolosită, fiind transformată în greutate pentru plasa de pescuit. Se află în stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 10
11. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 43989, descoperitor neprecizat. Piesa provine de pe teritoriul satului Aldeni, com. Cernăteşti, jud. Buzău. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare verzuie, prin şlefuire. Are spatele curb, tăişul puternic arcuit, cu talon lung, aşchiat la vârf şi pe muchie, secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 14,1 cm; l. 3,5 cm; gr. 0,8 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date legate de condiţiile descoperirii. Piesă inedită. Fig. 11
12. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 44007/A6796, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, punct Cetăţuia, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1940. Piesa este atribuită culturii Monteoru faza Ib. Este prelucrată din gresie silicoasă, de nuanţă albicioasă, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul puternic arcuit, talon format pe linia tăişului şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 12,4 cm; l. 3 cm; gr. 0,7 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date legate de condiţiile descoperirii. Stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 12
13. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 44008/A6797, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1954. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, curbura foarte înaltă, tăişul puternic arcuit, secţiune lenticulară şi este faţetat. Are următoarele dimensiuni: L. 14,6 cm; l. 4,4 cm; gr. 0,7 cm. Piesa a fost ruptă din vechime în două, dar a fost restaurată şi se află în stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 13
14. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46578, descoperit de Alexandru Vulpe, Vasile Drâmbocianu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Colarea, pe culme, passim, în aşezare, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1978. Piesa este atribuită culturii Monteoru Ic4-1/Ic4-2. Este prelucrată dintr-o piatră de culoare maron închis spre negru, prin şlefuire. Are spatele drept, tăişul drept, secţiune lenticulară, avînd următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 10,1 cm; l. 5 cm; gr. 0,8 cm. Este uşor exfoliată în partea inferioară. Piesa este fragmentară, lipsindu-i partea dinspre vârf şi se află în stare de conservare bună. A fost publicată de către A. Vulpe şi V. Drâmbocianu, SCIVA, 32.2, 1981, p.175, fig. 9/10. Fig. 14
15. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46590, descoperit de Alexandru Vulpe în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, în aşezare, passim, prin cercetări de suprafaţă, în anul 1978. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din şist verde. Are spatele drept, faţetat, tăişul puternic arcuit, puternic exfoliat, cu irizaţii negre, secţiune lenticulară şi având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 7,1 cm; l. 2,7 cm; gr. 0,5 cm. Piesă fragmentară, îi lipseşte partea dinspre vârf. Şi se află în satre de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 15
16. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46593, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 1, secţiunea S III, în stratul superior, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 2001. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru etapă finală (II). Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare cenuşie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, faţetat, tăişul slab arcuit, cu partea activă puternic zimţată, secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 10,3 cm; l. 3,9 cm; gr. 0,9 cm. A fost identificată alături de două râşniţe, lustruitoare din piatră, şi un topor fragmetar, tot din piatră. Piesa este fragmentară, ruptă din vechime, lipsindu-i din partea inferioară şi se află în stare de conservare bună. Cronica Cercetărilor Arheologice, 2001, poziţia 131. Fig. 16
17. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46595, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 2 (C2), secţiunea S IV K, passim, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 2001. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare verzuie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, faţetat, tăiş relativ drept şi secţiune triunghiulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 6 cm; l. 3,4 cm; gr. 0,4 cm. Piesa este fragmentară, fiind păstrată doar partea superioară, lipsind în cea mai mare parte. Se află în stare de conservare bună. Fig. 17
18. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46603, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 2 (C2), secţiunea S IV K, în depunerea Zănoaga III (Zn III), prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1997. Piesa este atribuită generic epocii Bronzului Timpuriu. Este prelucrată din gresie silicoasă locală, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat şi tăişul drept, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 5,4 cm; l. 4,2 cm; gr. 1 cm. Piesa este fragmentară, păstrându-se doar partea dinspre vârf şi se află în stare de conservare bună. Fig. 18
19. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46608, descoperit de Mircea Babeş şi colectiv în satul Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, sector E3aN, prin cercetări arheologice sistematice în campania din anul 2001. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare cenuşie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, tăişul relativ drept, faţetat şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 10,5 cm; l. 3,2 cm; gr. 0,6 cm. Piesa este fragmentară lipsind partea inferioară şi se alfă în stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 19
20. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 48237, descoperit de Mircea Babeş şi colectiv în satul Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, sector W3bN, în aşezare, complex 26 (Cpl. 26), prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 2002. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul puternic arcuit şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 7,8 cm; l. 4,4 cm; gr. 0,6 cm. Se păstrează cca. o jumătate şi anume partea superioară. Piesă inedită. Fig. 20
Acestor cuţite curbe din piatră li se mai adaugă şi altele descoperite prin cercetările de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării precum şi din alte puncte de interes arheologic deja menţionate .
Krummesserele din colecţia Muzeului Judeţean Buzău provin de la Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău (8 piese), Năeni-Zănoaga, com. Năeni, jud. Buzău (6 piese), Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău (3 piese), Năeni-Colarea, com. Năeni, jud. Buzău (1 piesă), Aldeni, com. Cernăteşi, jud. Buzău (1 piesă) şi 1 piesă dintr-o locaţie neprecizată. Din păcate datele legate de condiţiile descoperirii şi de contextul arheologic sunt lacunare în multe cazuri. De altfel multe dintre piese, mai ales cele descoperite în prima jumătate a secolului trecut, nu beneficiază de o detaliere a condiţiilor descoperirii, comparativ cu cele identificate prin cercetările sistematice întreprinse în a doua jumătate a sec. XX şi primii ani ai sec. XXI. În rapoartele de săpătură mai vechi nu se acordă o importanţă aparte acestui tip de piese, ele fiind doar enumerate, sau încadrate generic în categoria „unelte din piatră”.
După cum s-a văzut din prezentarea fiecărei piese în parte, cuţitele curbe de piatră prezentate, din colecţia Muzeului Judeţean Buzău, sunt prelucrate în totalitate prin şlefuire. Materia primă utilizată este de factură locală şi destul de variată: piatră, gresie silicoasă (silicolit), şist verde . Nu sunt înregistrate dovezi ale unor schimburi de roci la mare distanţă, precum în neolitic şi eneolitic . Dispunerea siturilor menţionate în apropierea unor albii principale active precum pâraiele Sărata, Năianca sau Nişcov a favorizat culegerea de nuclee direct de la suprafaţă ceea ce a presupus uneori intervenţie minimă pentru finisarea unora dintre exemplare. Acţiunea erozivă a apelor curgătoare oferă şi astăzi posibilitatea recoltării de silicolit şi şist verde din albiile pâraielor amintite mai sus. Toate piesele sunt atribuite epocii bronzului, respectiv culturii Monteoru, începând cu orizontul cultural Năeni – Zănoaga şi terminând cu fazele finale ale culturii Monteoru, respectiv IIa/b.
Cuţitele curbe din piatră cunosc o largă răspândire pe durata întregii epoci a bronzului carpato-dunărean. Mai frecvente sunt însă în arealele culturilor Verbicioara şi Tei, unde în general obiectele din bronz sunt relativ rare. Apărute încă de la nivelul Glina III – Folteşti krummesserele vor fi utilizate inclusiv în bronzul târziu, cultura Noua. Un loc preponderent în inventarul arheologic îl ocupă cuţitele curbe din piatră în aşezarea de la Bogdăneşti, jud. Bacău, pentru orizontul Horodiştea – Folteşti . La nivelul culturii Noua, mai apare un tip de cuţit curb, bifacial, ca urmare a contactelor cu manifestările culturale de tip Komarov din zona de silvostepă a bazinului nistrean . Cuţite curbe din gresie lucrate în tehnică bifacială apar şi în cadrul orizonturilor culturale Otomani şi Costişa probabil tot ca urmare a influenţei răsăritene. Odată cu sfârşitul manifestărilor culturale specifice epocii bronzului cuţitele curbe din piatră sunt abandonate în favoarea fie a secerilor din bronz, care apar încă din Bronzul Mijlociu, fie a secerilor din os ale culturii Noua, tot de provenienţă răsăriteană însă, pe care le întâlnim încă din orizontul Balinteşti – Gârbovăţ, chiar la Gârbovăţ, . Ele se vor menţine până în Hallstattul timpuriu în regiunea Nistrului şi Niprului mijlociu .
Pentru bronzul carpato-dunărean cuţite curbe din piatră similare celor din colecţia Muzeului Judeţean Buzău mai sunt cunoscute şi pentru alte medii culturale, precum Coţofeni , Glina , Schnekenberg , Costişa , Şoimuş , Wietenberg , Noua . Cuţite curbe din silex au fost identificate prin cercetările de la Glina (jud. Ilfov) , Schnekenberg (jud. Braşov), în nivelurile Glina III – Schnekenberg, la Ciumeşti – Berea (com. Sanislău, jud. Satu Mare) , în nivelurile culturii Otomani, la Sighişoara – Wietenberg (jud. Mureş) în nivelurile culturii Wietenberg, la Popeşti – Nucet (com. Mihăileşti, jud. Ilfov) în nivelurile culturii Tei, la Gîrbovăţ – Ghidigeni (jud. Galaţi) , în necropola de la Ciritei – Piatra Neamţ (jud. Neamţ) , la Corlăteni (jud. Botoşani) , Truşeşti (jud. Botoşani) , Marvila (com. Corbasca, jud. Bacău) , Târpeşti (jud. Neamţ), în judeţul Suceava la Probota, Reuseni, Botoşana, Comăneşti, şi la Miorcani (jud. Botoşani) , toate atribuite orizontului cultural Noua. De astfel de piese pentru cultura Monteoru de pe teritoriul judeţului Buzău nu avem cunoştinţă .
Cuţitele curbe din piatră erau prelucrate din materie primă locală, un loc aparte prin numărul de exemplare ocupându-l cuţitele curbe din gresie silicolită, rocă cu un grad mare de corozivitate. Prelucrarea lor necesita un efort considerabil şi probabil era efectuată de anumite persoane (probabil specializate) din cadrul comunităţii . Ateliere de prelucrat Krummessere nu au fost identificate până în prezent pe teritoriul judeţului Buzău, însă probabil viitoarele cercetări vor completa această informaţie . Se poate presupune faptul că astfel de piese erau prelucrate pe un nucleu deja format prin acţiunea erozivă a apelor curgătoare fiind necesară doar o intervenţie minimă, de finisare pentru obţierea produsului finit. Materia primă din care erau prelucrate cuţitele curbe din piatră este relativ variată şi cuprinde silicolit, şist verde, piatră, gresie şi silex. Pentru arealul monteorean, zona Carpaţilor de Curbură, predomină exemplarele prelucrate din rocă locală silicoasă, silicolitul, rocă de o calitate inferioară şi greu de prelucrat prin şlefuire . În Moldova, în zona de câmpie a arealului monteorean ele erau prelucrate preponderent din piatră dură, de culoare verzuie, material din care erau obţinute şi topoarele-ciocan . Ca tehnică de prelucrare era utilizată desprinderea de pe un nucleu prin clivaj şi apoi şlefuirea sau erau finisate nuclee culese din albiile apelor din apropiere.
Referitor la întrebuinţarea cuţitelor curbe din piatră cei mai mulţi specialişti sunt de acord că era legată de activităţile agricole, fiind folosite ca seceri . De altfel în unele lucrări de specialitate sunt prezentate ca fiind cosoare utilizate la seceriş, predecesoare ale secerilor din bronz, cu lama curbă şi tăişul pe partea concavă, unelte cu care de altfel au coexistat . Pentru a putea fi manevrate cu uşurinţă şi pentru a avea o eficienţă mai mare cuţitele curbe din piatră erau fixate în mânere din lemn. Faptul că unele exemplare aflate în colecţia luată în discuţie au fost prelucrate diferit la partea inferioară permite ipoteza că existau mai multe modalităţi de fixare în mânere. Unele piese sunt terminate drept, pe linie, cu talon, iar altele au partea inferioară semirotundă. Fixarea în mânere de lemn se putea face fie prin încastrare fie prin ataşare şi legătură cu fibre vegetale. Nu este exclusă însă şi folosirea lor ca arme în anumite condiţii . Variaţiile minore observate pe unele exemplare nu considerăm că permit realizarea unei taxonomii pertinente. Faptul că unele exemplare au tăişul puternic arcuit, iar altele relativ drept poate fi o consecinţă a metodelor de prelucrare sau probabil a unor utilizări în scopuri diverse; nu credem însă că se poate vorbi de o linie evolutivă a krummesserelor în acest sens. Cele două tipuri au coexistat pe întreaga perioadă a epocii bronzului şi au fost identificate în contexte stratigrafice similare.
Referitor la contextele stratigrafice ale descoperirii cuţitelor curbe din piatră se observă că nu există un anume tip de complex sau o regularitate în descoperirea lor. Din păcate despre foarte multe dintre piesele aflate în colecţia Muzeului Judeţean Buzău informaţiile în acest sens sunt lacunare sau lipsesc în totalitate. Se ştie astfel că doar o singură piesă a făcut parte dintr-un inventar funerar, piesa cu nr. inv. 6698/767 din M49, de la Sărata Monteoru – Cetăţuie. O altă piesă a fost descoperită în cimitirul nr. 4 de la Sărata Monteoru, într-un context neprecizat. Cea mai mare parte a pieselor provine din aşezările menţionate mai sus, din contexte stratigrafice neprezentate cu exactitate. Ţinând cont de faptul că descoperiri de cuţite curbe din piatră sunt semnalate pentru toate aşezările aparţinând epocii bronzului cercetate, putem afirma că astfel de unelte/arme sunt nelipsite din inventarul arheologic specific. Acelaşi lucru este valabil şi pentru spaţiul est carpatic . Densitatea cu care sunt întâlnite cuţitele curbe din piatră conferă acestora un rol important printre uneltele epocii bronzului. Faptul că au fost transmise aproape nemodificate din punct de vedere tipologic din culturile anterioare ale epocii bronzului până sfârşitul aceleiaşi epoci, faptul că fiind realizate dintr-un material rezistent le-a asigurat o durată de viaţă relativ mare conduce la conlcuzia că aceste unelte/arme (?) aveau o utilizare largă, fiind multifuncţionale. Apariţia cuţitelor curbe din piatră în interiorul structurilor de locuire în apropierea vetrelor sau în umplutura gropilor menajere demonstrează caracterul casnic al acestor unelte şi nu neapărat cel exclusiv agricol.
The author of this article publishes a number of 20 stone curved knifes (Krummesser) from Museum County of Buzău, the most of them unedited. Although many of them are from sistematic research from first half of XIX-th century, these pieces had not been studied until now particularly and are situated by the author in the category of tools/weapons. There provenience is in the archaeological settlements from Buzău county: Sărata Monteoru, Năeni, Cârlomăneşti, Aldeni and other two unspecified locations. After describing each of them the conclusions of this article are the following:
• Stone curved knifes (Krummessere) are a common presence in the entirely carpatho-danubian Bronze Age, having a different frequency in each culture. They appeared in Glina III – Horodiştea – Folteşti II level and they preserved until Noua culture (Late Bronze Age) coexisting in this period with bone curved knifes from Sabatinovka culture. Stone curved knifes hade been identified in each Bronze Age settlement from Romanian territory.
• Stone curved knifes had been manufactured from local staple, mostly silicholite, a corosive and hardly to process rock. Only one piece is made by green schist. Pieces was manufactured although by polishing the rock already molted by the action of the rivers nearly the settlements (rivers Sărata, Năianca, Nişcov) or by bucking the pure rock, so that we cannot talk about swapping the litchis staple on distance like in the Neolithic and Eneolithic periods.
• The author believes that the two types of stone curved knifes, certain embowed knifes and straight knifes hade a different evolution and didn’t change their shape until they disappeared. He considers that this is the reason why it’s not possible to classify these pieces. This types of knifes are different because they were processed using different procedures or they were used in different purposes.
• In Buzău County are not discovered until now workshops for stone curved knifes. By parity of reasoning with discoveries from dep. of Braşov (Racoş – Piatră Detunată, Wietenberg culture) we may consider the stone curved knifes were processed inside the settlements probably by specialized persons.
• Referring to usage of these artifacts the author mentioned the most important theories from literature. Certain specialists consider these pieces were used in agriculture, specialty in grape growing. Others consider these artifacts are used as tools and also as weapons. Because the stone curved knifes was discovered in different places: inside the settlements, in houses, near the houses, in the economic area, in graveyards etc. the author considers they were used generally in domesticity but sometimes, at a pinch, they are used like weapons. The stone curved knifes were equally effective in agriculture, domestically and battles.
1. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. A89, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1946, într-un punct neprecizat. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul puternic arcuit şi secţiune pătratiformă, având dimensiunile: L. 15,1 cm; l. 3,6 cm; gr. 0,6 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date referitoare la condiţiile descoperirii. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 1
2. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6693, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1954, într-un punct neprecizat. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru, faza I. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul uşor arcuit şi secţiune lenticulară, având dimensiunile: L. 10,4 cm; l. 3 cm; gr. 0,7 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date referitoare la condiţiile descoperirii. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 2
3. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6694/763, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1954 (1952?), punct Cetăţuia, în aşezare, pe pantă. Piesa este atribuită culturii Monteoru etapele IIa/b (?). Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele curbat, faţetat, tăişul puternic arcuit, arcuire rezultată probabil ca urmare a utilizării şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 14,5 cm; l. 3,6 cm; gr. 0,8 cm. Piesa nu este întreagă, lipsind un mic fragment din partea superioară (vârful) rupt din vechime şi se află în stare de conservare bună. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 3
4. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6695/764, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1950, într-un punct neprecizat. Piesa este atribuită culturii Monteoru, etapa Ic3. Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare verzuie, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul drept şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 12,8 cm; l. 3,9 cm; gr. 0,6 cm. În partea inferioară, pe spate prezintă probabil urmă de înmănunşare linia curbată fiind întreruptă piesa terminându-se pe linie dreaptă, ceea ce ar facilita înmănunşarea. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date referitoare la condiţiile descoperirii. Piesă inedită. Fig. 4
5. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6698/767, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, punct Cetăţuia, pe pantă, în mormântul M 49, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1949. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul relativ drept şi secţiune lenticulară avînd următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 9,8 cm; l. 3,3 cm; gr. 0,9 cm. Piesa nu este întreagă fiind păstrată mai mult de jumătate, lipsind un fragment din partea inferioară şi se află în stare de conservare bună. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 5
6. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 6699/768, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, punct Cetăţuia, în necropolă, cimitirul nr. 4, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1952. Piesa este atribuită culturii Monteoru, etapa IIa(?). Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, tăişul uşor arcuit şi secţiune lenticulară având următoarele dimensiuni: L. 11,9 cm; l. 3,8 cm; gr. 0,7 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. A intrat în colecţia Muzeului Judeţean Buzău prin transfer de la Muzeul Naţional de Antichităţi. Piesă inedită. Fig. 6
7. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 36677, descoperit de Mircea Babeş şi colectiv în satul Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, passim, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1981. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare gălbuie, prin şlefuire. Are spatele uşor curbat, tăişul relativ drept şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 10,3 cm; l. 3,2 cm; gr. 0,8 cm. Piesa nu reprezintă produsul finit, ea fiind în curs de prelucrare. Este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 7
8. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 36730, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 1 (C1), secţiunea SI Ma, la adâncimea de – 0,30 m, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1985. Piesa este atribuită culturii Monteoru Ia/IIa. Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare cenuşie, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul puternic arcuit, secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 14 cm; l. 3,3 cm; gr. 0,9 cm. La capete prezintă urme de exfoliere. Piesa este întreagă şi se prezintă în stare de conservare bună. Fig. 8
9. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 36731, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 1 (C1), secţiunea SI Ma, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1985. Piesa este atribuită culturii Monteoru Ia/IIa. Piesa este prelucrată dintr-o gresie silicoasă, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul uşor arcuit şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 9,4 cm; l. 4,1 cm; gr. 0,9 cm. Piesa este fragmentară, se păstrează jumătatea inferioară, fiind ruptă din vechime şi se află în stare de conservare bună. Fig. 9
10. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 38939, descoperitor neprecizat, loc neprecizat. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Piesa este prelucrată dintr-o piatră de culoare cenuşie, prin şlefuire şi perforare. Are spatele curb, tăişul relativ drept, secţiune lenticulară şi prezintă o perforaţie la partea inferioară. Are următoarele dimensiuni: L. 8,4 cm; l. 5,2 cm; gr. 1,9 cm. Probabil după ieşirea din uz a fost refolosită, fiind transformată în greutate pentru plasa de pescuit. Se află în stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 10
11. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 43989, descoperitor neprecizat. Piesa provine de pe teritoriul satului Aldeni, com. Cernăteşti, jud. Buzău. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare verzuie, prin şlefuire. Are spatele curb, tăişul puternic arcuit, cu talon lung, aşchiat la vârf şi pe muchie, secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 14,1 cm; l. 3,5 cm; gr. 0,8 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date legate de condiţiile descoperirii. Piesă inedită. Fig. 11
12. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 44007/A6796, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, punct Cetăţuia, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1940. Piesa este atribuită culturii Monteoru faza Ib. Este prelucrată din gresie silicoasă, de nuanţă albicioasă, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul puternic arcuit, talon format pe linia tăişului şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni: L. 12,4 cm; l. 3 cm; gr. 0,7 cm. Piesa este întreagă şi se află în stare de conservare bună. Nu se cunosc alte date legate de condiţiile descoperirii. Stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 12
13. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 44008/A6797, descoperit de Ion Nestor şi colectiv în satul Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1954. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, curbura foarte înaltă, tăişul puternic arcuit, secţiune lenticulară şi este faţetat. Are următoarele dimensiuni: L. 14,6 cm; l. 4,4 cm; gr. 0,7 cm. Piesa a fost ruptă din vechime în două, dar a fost restaurată şi se află în stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 13
14. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46578, descoperit de Alexandru Vulpe, Vasile Drâmbocianu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Colarea, pe culme, passim, în aşezare, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1978. Piesa este atribuită culturii Monteoru Ic4-1/Ic4-2. Este prelucrată dintr-o piatră de culoare maron închis spre negru, prin şlefuire. Are spatele drept, tăişul drept, secţiune lenticulară, avînd următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 10,1 cm; l. 5 cm; gr. 0,8 cm. Este uşor exfoliată în partea inferioară. Piesa este fragmentară, lipsindu-i partea dinspre vârf şi se află în stare de conservare bună. A fost publicată de către A. Vulpe şi V. Drâmbocianu, SCIVA, 32.2, 1981, p.175, fig. 9/10. Fig. 14
15. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46590, descoperit de Alexandru Vulpe în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, în aşezare, passim, prin cercetări de suprafaţă, în anul 1978. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din şist verde. Are spatele drept, faţetat, tăişul puternic arcuit, puternic exfoliat, cu irizaţii negre, secţiune lenticulară şi având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 7,1 cm; l. 2,7 cm; gr. 0,5 cm. Piesă fragmentară, îi lipseşte partea dinspre vârf. Şi se află în satre de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 15
16. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46593, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 1, secţiunea S III, în stratul superior, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 2001. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru etapă finală (II). Piesa este prelucrată din gresie silicoasă de culoare cenuşie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, faţetat, tăişul slab arcuit, cu partea activă puternic zimţată, secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 10,3 cm; l. 3,9 cm; gr. 0,9 cm. A fost identificată alături de două râşniţe, lustruitoare din piatră, şi un topor fragmetar, tot din piatră. Piesa este fragmentară, ruptă din vechime, lipsindu-i din partea inferioară şi se află în stare de conservare bună. Cronica Cercetărilor Arheologice, 2001, poziţia 131. Fig. 16
17. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46595, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 2 (C2), secţiunea S IV K, passim, prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 2001. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare verzuie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, faţetat, tăiş relativ drept şi secţiune triunghiulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 6 cm; l. 3,4 cm; gr. 0,4 cm. Piesa este fragmentară, fiind păstrată doar partea superioară, lipsind în cea mai mare parte. Se află în stare de conservare bună. Fig. 17
18. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46603, descoperit de Ion Motzoi-Chicideanu şi colectiv în satul Năeni, com. Năeni, jud. Buzău, punct Zănoaga, sector Cetatea 2 (C2), secţiunea S IV K, în depunerea Zănoaga III (Zn III), prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 1997. Piesa este atribuită generic epocii Bronzului Timpuriu. Este prelucrată din gresie silicoasă locală, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat şi tăişul drept, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 5,4 cm; l. 4,2 cm; gr. 1 cm. Piesa este fragmentară, păstrându-se doar partea dinspre vârf şi se află în stare de conservare bună. Fig. 18
19. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 46608, descoperit de Mircea Babeş şi colectiv în satul Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, sector E3aN, prin cercetări arheologice sistematice în campania din anul 2001. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare cenuşie, prin şlefuire. Are spatele puternic curbat, tăişul relativ drept, faţetat şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 10,5 cm; l. 3,2 cm; gr. 0,6 cm. Piesa este fragmentară lipsind partea inferioară şi se alfă în stare de conservare bună. Piesă inedită. Fig. 19
20. Cuţit curb de piatră (Krummesser) – nr. inv. 48237, descoperit de Mircea Babeş şi colectiv în satul Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău, punct Cetăţuia, sector W3bN, în aşezare, complex 26 (Cpl. 26), prin cercetare arheologică sistematică în campania din anul 2002. Piesa este atribuită generic culturii Monteoru. Este prelucrată din gresie silicoasă de culoare maronie, prin şlefuire. Are spatele curbat, tăişul puternic arcuit şi secţiune lenticulară, având următoarele dimensiuni ale fragmentului păstrat: L. 7,8 cm; l. 4,4 cm; gr. 0,6 cm. Se păstrează cca. o jumătate şi anume partea superioară. Piesă inedită. Fig. 20
Acestor cuţite curbe din piatră li se mai adaugă şi altele descoperite prin cercetările de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării precum şi din alte puncte de interes arheologic deja menţionate .
Krummesserele din colecţia Muzeului Judeţean Buzău provin de la Sărata Monteoru, com. Merei, jud. Buzău (8 piese), Năeni-Zănoaga, com. Năeni, jud. Buzău (6 piese), Cârlomăneşti, com. Verneşti, jud. Buzău (3 piese), Năeni-Colarea, com. Năeni, jud. Buzău (1 piesă), Aldeni, com. Cernăteşi, jud. Buzău (1 piesă) şi 1 piesă dintr-o locaţie neprecizată. Din păcate datele legate de condiţiile descoperirii şi de contextul arheologic sunt lacunare în multe cazuri. De altfel multe dintre piese, mai ales cele descoperite în prima jumătate a secolului trecut, nu beneficiază de o detaliere a condiţiilor descoperirii, comparativ cu cele identificate prin cercetările sistematice întreprinse în a doua jumătate a sec. XX şi primii ani ai sec. XXI. În rapoartele de săpătură mai vechi nu se acordă o importanţă aparte acestui tip de piese, ele fiind doar enumerate, sau încadrate generic în categoria „unelte din piatră”.
După cum s-a văzut din prezentarea fiecărei piese în parte, cuţitele curbe de piatră prezentate, din colecţia Muzeului Judeţean Buzău, sunt prelucrate în totalitate prin şlefuire. Materia primă utilizată este de factură locală şi destul de variată: piatră, gresie silicoasă (silicolit), şist verde . Nu sunt înregistrate dovezi ale unor schimburi de roci la mare distanţă, precum în neolitic şi eneolitic . Dispunerea siturilor menţionate în apropierea unor albii principale active precum pâraiele Sărata, Năianca sau Nişcov a favorizat culegerea de nuclee direct de la suprafaţă ceea ce a presupus uneori intervenţie minimă pentru finisarea unora dintre exemplare. Acţiunea erozivă a apelor curgătoare oferă şi astăzi posibilitatea recoltării de silicolit şi şist verde din albiile pâraielor amintite mai sus. Toate piesele sunt atribuite epocii bronzului, respectiv culturii Monteoru, începând cu orizontul cultural Năeni – Zănoaga şi terminând cu fazele finale ale culturii Monteoru, respectiv IIa/b.
Cuţitele curbe din piatră cunosc o largă răspândire pe durata întregii epoci a bronzului carpato-dunărean. Mai frecvente sunt însă în arealele culturilor Verbicioara şi Tei, unde în general obiectele din bronz sunt relativ rare. Apărute încă de la nivelul Glina III – Folteşti krummesserele vor fi utilizate inclusiv în bronzul târziu, cultura Noua. Un loc preponderent în inventarul arheologic îl ocupă cuţitele curbe din piatră în aşezarea de la Bogdăneşti, jud. Bacău, pentru orizontul Horodiştea – Folteşti . La nivelul culturii Noua, mai apare un tip de cuţit curb, bifacial, ca urmare a contactelor cu manifestările culturale de tip Komarov din zona de silvostepă a bazinului nistrean . Cuţite curbe din gresie lucrate în tehnică bifacială apar şi în cadrul orizonturilor culturale Otomani şi Costişa probabil tot ca urmare a influenţei răsăritene. Odată cu sfârşitul manifestărilor culturale specifice epocii bronzului cuţitele curbe din piatră sunt abandonate în favoarea fie a secerilor din bronz, care apar încă din Bronzul Mijlociu, fie a secerilor din os ale culturii Noua, tot de provenienţă răsăriteană însă, pe care le întâlnim încă din orizontul Balinteşti – Gârbovăţ, chiar la Gârbovăţ, . Ele se vor menţine până în Hallstattul timpuriu în regiunea Nistrului şi Niprului mijlociu .
Pentru bronzul carpato-dunărean cuţite curbe din piatră similare celor din colecţia Muzeului Judeţean Buzău mai sunt cunoscute şi pentru alte medii culturale, precum Coţofeni , Glina , Schnekenberg , Costişa , Şoimuş , Wietenberg , Noua . Cuţite curbe din silex au fost identificate prin cercetările de la Glina (jud. Ilfov) , Schnekenberg (jud. Braşov), în nivelurile Glina III – Schnekenberg, la Ciumeşti – Berea (com. Sanislău, jud. Satu Mare) , în nivelurile culturii Otomani, la Sighişoara – Wietenberg (jud. Mureş) în nivelurile culturii Wietenberg, la Popeşti – Nucet (com. Mihăileşti, jud. Ilfov) în nivelurile culturii Tei, la Gîrbovăţ – Ghidigeni (jud. Galaţi) , în necropola de la Ciritei – Piatra Neamţ (jud. Neamţ) , la Corlăteni (jud. Botoşani) , Truşeşti (jud. Botoşani) , Marvila (com. Corbasca, jud. Bacău) , Târpeşti (jud. Neamţ), în judeţul Suceava la Probota, Reuseni, Botoşana, Comăneşti, şi la Miorcani (jud. Botoşani) , toate atribuite orizontului cultural Noua. De astfel de piese pentru cultura Monteoru de pe teritoriul judeţului Buzău nu avem cunoştinţă .
Cuţitele curbe din piatră erau prelucrate din materie primă locală, un loc aparte prin numărul de exemplare ocupându-l cuţitele curbe din gresie silicolită, rocă cu un grad mare de corozivitate. Prelucrarea lor necesita un efort considerabil şi probabil era efectuată de anumite persoane (probabil specializate) din cadrul comunităţii . Ateliere de prelucrat Krummessere nu au fost identificate până în prezent pe teritoriul judeţului Buzău, însă probabil viitoarele cercetări vor completa această informaţie . Se poate presupune faptul că astfel de piese erau prelucrate pe un nucleu deja format prin acţiunea erozivă a apelor curgătoare fiind necesară doar o intervenţie minimă, de finisare pentru obţierea produsului finit. Materia primă din care erau prelucrate cuţitele curbe din piatră este relativ variată şi cuprinde silicolit, şist verde, piatră, gresie şi silex. Pentru arealul monteorean, zona Carpaţilor de Curbură, predomină exemplarele prelucrate din rocă locală silicoasă, silicolitul, rocă de o calitate inferioară şi greu de prelucrat prin şlefuire . În Moldova, în zona de câmpie a arealului monteorean ele erau prelucrate preponderent din piatră dură, de culoare verzuie, material din care erau obţinute şi topoarele-ciocan . Ca tehnică de prelucrare era utilizată desprinderea de pe un nucleu prin clivaj şi apoi şlefuirea sau erau finisate nuclee culese din albiile apelor din apropiere.
Referitor la întrebuinţarea cuţitelor curbe din piatră cei mai mulţi specialişti sunt de acord că era legată de activităţile agricole, fiind folosite ca seceri . De altfel în unele lucrări de specialitate sunt prezentate ca fiind cosoare utilizate la seceriş, predecesoare ale secerilor din bronz, cu lama curbă şi tăişul pe partea concavă, unelte cu care de altfel au coexistat . Pentru a putea fi manevrate cu uşurinţă şi pentru a avea o eficienţă mai mare cuţitele curbe din piatră erau fixate în mânere din lemn. Faptul că unele exemplare aflate în colecţia luată în discuţie au fost prelucrate diferit la partea inferioară permite ipoteza că existau mai multe modalităţi de fixare în mânere. Unele piese sunt terminate drept, pe linie, cu talon, iar altele au partea inferioară semirotundă. Fixarea în mânere de lemn se putea face fie prin încastrare fie prin ataşare şi legătură cu fibre vegetale. Nu este exclusă însă şi folosirea lor ca arme în anumite condiţii . Variaţiile minore observate pe unele exemplare nu considerăm că permit realizarea unei taxonomii pertinente. Faptul că unele exemplare au tăişul puternic arcuit, iar altele relativ drept poate fi o consecinţă a metodelor de prelucrare sau probabil a unor utilizări în scopuri diverse; nu credem însă că se poate vorbi de o linie evolutivă a krummesserelor în acest sens. Cele două tipuri au coexistat pe întreaga perioadă a epocii bronzului şi au fost identificate în contexte stratigrafice similare.
Referitor la contextele stratigrafice ale descoperirii cuţitelor curbe din piatră se observă că nu există un anume tip de complex sau o regularitate în descoperirea lor. Din păcate despre foarte multe dintre piesele aflate în colecţia Muzeului Judeţean Buzău informaţiile în acest sens sunt lacunare sau lipsesc în totalitate. Se ştie astfel că doar o singură piesă a făcut parte dintr-un inventar funerar, piesa cu nr. inv. 6698/767 din M49, de la Sărata Monteoru – Cetăţuie. O altă piesă a fost descoperită în cimitirul nr. 4 de la Sărata Monteoru, într-un context neprecizat. Cea mai mare parte a pieselor provine din aşezările menţionate mai sus, din contexte stratigrafice neprezentate cu exactitate. Ţinând cont de faptul că descoperiri de cuţite curbe din piatră sunt semnalate pentru toate aşezările aparţinând epocii bronzului cercetate, putem afirma că astfel de unelte/arme sunt nelipsite din inventarul arheologic specific. Acelaşi lucru este valabil şi pentru spaţiul est carpatic . Densitatea cu care sunt întâlnite cuţitele curbe din piatră conferă acestora un rol important printre uneltele epocii bronzului. Faptul că au fost transmise aproape nemodificate din punct de vedere tipologic din culturile anterioare ale epocii bronzului până sfârşitul aceleiaşi epoci, faptul că fiind realizate dintr-un material rezistent le-a asigurat o durată de viaţă relativ mare conduce la conlcuzia că aceste unelte/arme (?) aveau o utilizare largă, fiind multifuncţionale. Apariţia cuţitelor curbe din piatră în interiorul structurilor de locuire în apropierea vetrelor sau în umplutura gropilor menajere demonstrează caracterul casnic al acestor unelte şi nu neapărat cel exclusiv agricol.
Collection of stone curved knifes from Museum County of Buzău
Resume
Resume
The author of this article publishes a number of 20 stone curved knifes (Krummesser) from Museum County of Buzău, the most of them unedited. Although many of them are from sistematic research from first half of XIX-th century, these pieces had not been studied until now particularly and are situated by the author in the category of tools/weapons. There provenience is in the archaeological settlements from Buzău county: Sărata Monteoru, Năeni, Cârlomăneşti, Aldeni and other two unspecified locations. After describing each of them the conclusions of this article are the following:
• Stone curved knifes (Krummessere) are a common presence in the entirely carpatho-danubian Bronze Age, having a different frequency in each culture. They appeared in Glina III – Horodiştea – Folteşti II level and they preserved until Noua culture (Late Bronze Age) coexisting in this period with bone curved knifes from Sabatinovka culture. Stone curved knifes hade been identified in each Bronze Age settlement from Romanian territory.
• Stone curved knifes had been manufactured from local staple, mostly silicholite, a corosive and hardly to process rock. Only one piece is made by green schist. Pieces was manufactured although by polishing the rock already molted by the action of the rivers nearly the settlements (rivers Sărata, Năianca, Nişcov) or by bucking the pure rock, so that we cannot talk about swapping the litchis staple on distance like in the Neolithic and Eneolithic periods.
• The author believes that the two types of stone curved knifes, certain embowed knifes and straight knifes hade a different evolution and didn’t change their shape until they disappeared. He considers that this is the reason why it’s not possible to classify these pieces. This types of knifes are different because they were processed using different procedures or they were used in different purposes.
• In Buzău County are not discovered until now workshops for stone curved knifes. By parity of reasoning with discoveries from dep. of Braşov (Racoş – Piatră Detunată, Wietenberg culture) we may consider the stone curved knifes were processed inside the settlements probably by specialized persons.
• Referring to usage of these artifacts the author mentioned the most important theories from literature. Certain specialists consider these pieces were used in agriculture, specialty in grape growing. Others consider these artifacts are used as tools and also as weapons. Because the stone curved knifes was discovered in different places: inside the settlements, in houses, near the houses, in the economic area, in graveyards etc. the author considers they were used generally in domesticity but sometimes, at a pinch, they are used like weapons. The stone curved knifes were equally effective in agriculture, domestically and battles.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu